Sociologul Antonio Amuza nu este surprins de ultimele rezultate ale studiului IRES în ceea ce privește optimismul românilor în vremuri mai bune. El spune că România este o țară cu o democrație încă tânără, iar oamenii s-au obișnuit să primească mai mult decât să fie parte din procesul schimbării.
Peste 40% dintre românii intervievați de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) cred că anul acesta va fi mai rău, în timp ce o treime manifestă optimismul. Cei mai mulți oameni așteaptă alegerile si spera la schimbări în clasa politică. Despre aceste rezultate ale studiului IRES, Antonio Amuza, invitat la emisiunea Puterea Știrilor, realizată de Marinela Angheluș, consideră că cei mai mulți români au un scepticism generalizat, o frustrare care s-a acumulat în timp din cauza mai multor crize care s-au succedat în spațiul social.
Studiul IRES: 16% dintre români cred că alegerile din 2024 vor avea un impact pozitiv asupra propriei vieți
„Colegii mei aplică acest barometru. Deja de câțiva ani a devenit o obișnuință să ne uităm la final de an. Prima dată facem un soi de bilanț al anului care s-a încheiat, după care facem aceste sondaje de proiecție cum va arăta cel viitor. Da, suntem de la fel de curioși să vedem și ce cred ceilalți. Cred că ăsta este și unul dintre motivele pentru care sondajul nostru nu a surprins atât de tare anul acesta, tocmai pentru că foarte mulți oameni s-au regăsit în aceeași situație. Un soi de scepticism generalizat, o frustrare care s-a acumulat în timp din cauza mai multor crize care s-au succedat în spațiul societal. Ăsta e și unul dintre motivele pentru care doar 16% sunt cei care speră ca 2024 să le aducă un viitor mai bun, cel puțin politic. O frustrare acumulată în timp. Știm că participarea la vot este în scădere în România, încă de la Revoluție încoace, de când am învățat să ne exersăm dreptul de vot. Tot de atunci am început să fim dezamăgiți din ce în ce mai tare. De asta ne aflăm, în prag de an electoral, cu patru, chiar poate cinci rânduri de alegeri. Dacă turul doi va fi ținut cumva separat pentru alegerile prezidențiale, poate fi epuizant, pe de o parte, dar cred că, pe de altă parte, este o șansă pentru acești oameni”, spune Antonio Amuza.
27% dintre români nu știu că vor avea loc patru runde de alegeri în 2024
„Până la urmă, 7 din 10 români sunt dezamăgiți în general. Ei cred că anul 2024 va fi cel puțin la fel ca 2023, pe care nu l-au îmbrățișat atât de tare. Speră ca la anul viitorul să fie în mâinile lor, deoarece acum au șansa într-adevăr să schimbe ceva în sensul ăsta. 27% dintre români nu știu că vor avea loc patru runde de alegeri în 2024. Și procentele sunt destul de interesante pe măsură ce ne uităm la fiecare dintre aceste rânduri de de alegeri, în sensul în care pentru alegerile europarlamentare cred că doar una din doua persoane știe de alegerile respective, cu atât mai mult cât ele sunt ele ținute mai-iunie”, este opinia sociologului.
Încrederea oamenilor în politicieni a scăzut, ajungând la un prag istoric record. Doar unul din 10 români mai are încredere în politicieni
„Aproape că ne întrebăm acel unu nu ar fi și el, ancorat politic. Asta vorbește despre dezamăgire acumulată. Sociologii spun că asta poate duce la o oarecare anomie ( n.r. dezrădăcinarea sau defalcarea oricăror valori morale, standarde sau îndrumări de urmat de către indivizi). Adică oamenii pur și simplu aleg să se concentreze exclusiv pe viața lor individuala, nu neapărat colectivă”, a adăugat Amuza.
România este o democrație încă. Nivelul educațional este cel care a influența modul în care oamenii văd viitorul
„Cred că românii au fost hiper-expuși prin natura lucrurilor. Până la urmă, România este o democrație încă tânără, chiar dacă vorbim de 34, de 35 de ani. Este o democrație încă tânără și nu cred că așteptările românilor sunt cu adevărat conectate la modul în care politica poate fi făcută… și vedem asta în modul în care ei amendează sau sancționează orice fel de derapaj în zona asta. Cel mai bine cred că putem să ne dăm seama de acest lucru când vedem ca oameni dezamăgiți de clasa politică, ies să să voteze, nivelul de încredere crește în momentul respectiv, iar 2 săptămâni mai târziu, din nou se prăbușește. De ce? Pentru că se vorbește despre un nivel de speranță aproape nerealist, că o politician poate să schimbe lucrurile de pe o zi pe alta, ori lucrul acesta este cât se poate de fals, evident. Și atunci nivelul educațional este de fapt cel care a influența modul în care oamenii văd viitorul și implicit nivelul de optimism pe care îl au în legătură cu calitatea vieții și cu modul în care lucrurile pot fi schimbate. Oamenii s-au obișnuit să primească mai mult decât să fie parte din procesul schimbării”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
