Oxfam, organizația internațională care combate sărăcia în lume, avertizează că inegalitatea este în crește, iar averile celor mai bogați 5 oameni din lume s-au dublat în ultimii 4 ani. Reprezentanții Oxfam au prezentat, în fața grupului de la Davos, raportul lor despre sărăcia din lume și cum ar trebui combătută pentru a reduce inegalitățile.

Între martie 2020 și noiembrie 2023, cei mai bogați 5 oameni din lume – Elon Musk, Bernard Arnault, Jeff Bezos, Larry Ellison și Warren Buffett – și-au dublat averile, de la 405 miliarde la 869 de miliarde de dolari. Averile lor au crescut cu un ritm de 14 milioane de dolari în fiecare oră. Cel mai preocupant este că 1% dintre cei mai bogați din lume dețin 59% din toate titlurile financiare. O concentrare a puterii financiare cum nu a mai existat în istorie, arată Oxfam.

În aceeași perioadă, 5 miliarde de persoane din lume au rămas în aceeași stare de sărăcie și nu au reușit să progreseze. În ritmul actual, ar fi nevoie de 2 secole (230 de ani) pentru a coborî rata sărăciei din lume sub 1%. Dar există șanse foarte mari ca peste un deceniu să avem primul miliardar din lume care va depăși pragul de 1.000 de miliarde de dolari avere. În acest moment, Elon Musk este cel mai bogat om din lume, cu un patrimoniu de 240 de miliarde de dolari, aproape cât PIB-ul României.

Costul vieții a crescut în toată lumea

Oxfam arată că prețurile tot mai mari au afectat nivelul de trai al cetățenilor din toată lumea. Pentru sute de milioane de persoane salariul nu a fost suficient pentru a ajunge la finalul lunii. În ultimii ani, în fața crizei economice și a prețurilor mult mai mari, salariile au stagnat și nu le-au oferit cetățenilor un trai decent.

Pe de altă parte, inclusiv guvernele se găsesc într-o situație dificilă după ce au decis să se îndatoreze foarte mult. Statele cu venituri mici sau medii-mici vor fi constrânse să plătească aproape jumătate de miliard de dolari pe zi pentru propriile datorii, de acum și până în 2029. Acest lucru va duce la o reducere a cheltuielilor cu unele servicii publice, pentru a convinge și plăti creditorii.

2023, anul marilor profituri

În ultimii ani, marile multinaționale au reușit profituri record profitând de diferitele crize din lume. În perioada 2021-2022, cele mai mari multinaționale au înregistrat o creștere a profitului de 89% comparativ cu perioada 2017-2020.

Primele 148 de multinaționale din lume au avut un profit de 1.800 de miliarde de dolari în perioada iulie 2022-iunie 2023, adică o creștere de 52,5% față de profitul mediu din perioada 2018-2021. În doar un an au câștigat mai mult decât în 4 ani.

14 companii petroliere și de gaz au înregistrat, în perioada iulie 2022-iunie 2023, o creștere a profitului de 278%, față de perioada 2018-2021. Aceste 14 companii au strâns profituri în exces de 144 de miliarde de dolari în 2022 și 190 de miliarde în 2023.

11 companii farmaceutice din lume au avut un profit mai mare cu 32% în 2022, comparativ cu media din perioada 2018-2021. Profitul excesiv înregistrat de big pharma a fost de 41,3 miliarde de dolari în 2022.

Din fiecare 100 de dolari câștigați între iulie 2022 și iunie 2023, de primele 96 companii din lume, 82 de dolari au mers în buzunarele acționarilor, precizează Oxfam.

Cum se îmbogățesc multinaționalele

Oxfam atrage atenția asupra modelului economic din prezent care provoacă inegalități și finanțează multinaționalele.

Marile multinaționale răsplătesc bogăția, nu munca, arată Oxfam. Acestea distribuie profitul către acționari deja bogați, în loc să răsplătească muncitorii care reușesc să genereze profitul. Creșterea salariilor a rămas în urma productivității în ultimul deceniu, lucru dovedit și de Organizația Internațională a Muncii. Salariile mici țin muncitorii blocați într-o spirală a sărăciei, din care nu au oportunități să iasă, în timp ce companiile pentru care muncesc își cresc profitul anual.

Puterea economică a multinaționalelor se transformă în putere de influență asupra guvernelor, pentru a negocia politici privind munca. Prin activități de lobby multinaționalele blochează sindicatele, se opun creșterii salariilor minime legale, obțin reforme care reduc drepturile muncitorilor, slăbesc sistemele sociale care garantează securitatea la locul de muncă și asigurare medicală.

Marile multinaționale evită plata obligațiilor fiscale. Media taxei pe veniturile companiilor s-a redus în ultimele decenii în statele OSCE: în 1980 era la 48%, iar în 2022 a ajuns la 22,1%. Adică companiile plătesc mult mai puține taxe, ceea ce afectează veniturile guvernelor și asigurarea unor sisteme sustenabile de pensii, sănătate și alte servicii publice. La nivel mondial, taxarea companiilor s-a redus drastic și au apărut paradisurile fiscale, ceea ce le permit marilor companii să fugă de plata taxelor.

Marile companii din lume profită de privatizarea unor servicii publice pentru a avea acces la resurse și a-și asigura profituri uriașe, precizează Oxfam. Tendința de privatizare slăbește capacitatea guvernelor de a oferi servicii publice egale și de înaltă calitate pentru toți cetățenii. Serviciile esențiale – precum sănătate, transport, educație – reprezintă afaceri care pot genera profituri de miliarde în fiecare an. Privatizările nu fac decât să-i excludă de la aceste servicii esențiale pe cei mai fragili și să crească inegalitatea.

În acest caz, România are o vastă experiență cu privatizările, oferind unor grupuri private acces la resurse importante. Spre exemplu, Compania Petrom a fost vândută către austriecii de la OMV, deși compania este esențială pentru România și a obținut profituri uriașe chiar și în timpul crizei economice din 2008. După 1990, multe persoane din România și multe companii străine au reușit să se îmbogățească în țara noastră profitând de privatizări.

România, campioana sărăciei în UE

Toate statisticile Eurostat arată că România este campioana sărăciei în Uniunea Europeană:

• 34,4% din populația României este în risc de sărăcie.
• Peste 40% dintre copiii cu vârste sub 18% sunt în risc de sărăcie și excluziune socială.
• 1 din 5 părinți a avut probleme financiare în pandemie, din cauza restricțiilor impuse de Guvern, și nu au reușit să asigure necesitățile pentru copiii lor.
• Venitul minim garantat se dovedește ineficient să combată sărăcia, deoarece valoarea lui este atât de mică încât nu poate asigura necesitățile unei familii nici măcar pentru o săptămână.
• Peste 50% din muncitorii din România câștigă sub salariul mediu, ceea ce arată că sunt în risc de sărăcie deși au un loc de muncă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News