Sistemul de sănătate din România este în colaps, după ce cheltuielile cu sănătatea au crescut foarte mult în ultimii ani. Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu mai reușește să țină pasul cu cheltuielile totale pentru tratamentele medicale, iar această situație crește riscul unei privatizări, așa cum s-a văzut în sistemul public de pensii.
Casa Națională de Sănătate are, pentru 2024, un buget de 62 de miliarde de lei, adică circa 12 miliarde de euro. Bugetul CNAS a crescut cu doar 3 miliarde de lei față de 2023, deși țara noastră este pe penultimul loc în UE în privința cheltuielilor cu sănătatea.
Potrivit datelor Comisiei Europene, România era în 2021 pe penultimul loc în UE privind cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor. Mai puțini bani decât noi oferă doar Bulgaria. Spre exemplu, Norvegia și Germania oferă de aproape 5 ori mai mulți bani pentru sănătatea cetățenilor. Olanda și Austria oferă de aproape 4 ori mai mulți bani.
„În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate din România au fost alocate serviciilor spitalicești (…) Un alt procent de 27 % este cheltuit pentru medicamente și produse medicale pentru pacienți ambulatorii”, arată Comisia Europeană.
Câți bani plătesc muncitorii pentru sănătate
Contribuția pentru sănătate reprezintă 10% din salariul brut și este plătită de angajat. La un salariu mediu brut de 7.700 de lei, cât a fost înregistrat în noiembrie 2023, un muncitor plătește 770 de lei pentru sănătate. În România sunt circa 5,6 milioane de muncitori, ceea ce înseamnă că bugetul statului strânge aproape 52 de miliarde de lei într-un an din contribuția la sănătate.
Contribuția la sănătate nu acoperă tot bugetul CNAS, iar o parte de 10 miliarde de lei vine din bugetul statului. Într-o criză similară din trecut, fostul guvern Ponta luase decizia de a introduce o taxă pe care pacienții o plăteau pentru diferite servicii medicale. Taxa nu a avut mare succes și s-a renunțat la ea.
În prezent, Guvernul permite coplata pentru serviciile din clinicile private. Astfel, un pacient poate merge în orice clinică privată pentru a beneficia de servicii medicale și plătește diferența când tariful depășește suma finanțată de stat. Cu alte cuvinte, banii statului – oricum puțini – sunt transferați în conturile unor clinici private.
Românii, dependenți de spitale
Raportul Comisiei Europene arată că pacienții români folosesc mai mult serviciile spitalicești decât cele ambulatorii. O primă explicație ar fi aceea că sistemul de sănătate din România nu beneficiază de un sistem de servicii ambulatorii foarte dezvoltat, care să trateze micile probleme. Astfel, tot mai mulți români apelează la spitale pentru consultații sau alte probleme, ceea ce nu face decât să crească cheltuielile spitalicești, să aglomereze spitalele și să împiedice selectarea cazurilor cu adevărat grave.
Numărul medicilor de familie din România era, în 2019, de 24,5% din totalul medicilor, sub media UE de 26,5%. România are un deficit de medici de familie, iar în sute de localități din țară nu există nici măcar un medic de familie, după cum a arătat Colegiul Medicilor. În aceste cazuri, selectarea pacienților este imposibilă și cei care au probleme de sănătate se vor adresa spitalelor la Camera de Gardă.
Bani puțini, șanse de supraviețuire mici
În România se înregistrează aproape 100.000 de cazuri de cancer anual, dar țara noastră eșuează complet la capitolul prevenție și screening. Doar 9% dintre femeile din România, cu vârsta între 50 și 69 de ani, au beneficiat de screening împotriva cancerului mamar, în timp ce în Suedia screeningul ajunge la 95%, în Danemarca 83%. Media UE este de 59%, cu mult peste ceea ce se înregistrează în România. Suntem pe ultimul loc la acest capitol, la mare distanță de Slovacia, care e penultima cu 31% femei care au acces la screening.
România introduce programe-pilot pentru cancerul la sân, de col uterin sau colorectal, în timp ce alte state UE au programe naționale care salvează viețile pacienților.
În condițiile în care România nu are suficienți bani pentru prevenție și tratament, ratele de supraviețuire în cancer rămân cu mult sub media UE.
„Ratele de supraviețuire la cinci ani pentru cancerul tratabil sunt cu mult sub media UE, inclusiv în cazul cancerului de prostată (77% comparativ cu 87% în UE) și al cancerului mamar (75% comparativ cu 82 % în UE). Deși rata de supraviețuire în cancerul pulmonar a crescut de la 8 % în 2009 la 11 % în 2014, aceasta este în continuare cu mult sub media UE de 15%”, arată Comisia.
Viitorul CNAS, incert
Bugetul CNAS este insuficient pentru a trata problemele de sănătate ale românilor. Astfel, viitorul Casei de Asigurări este unul incert pentru că nu poate supraviețui la nesfârșit în acest ritm. Medicii de ambulator, plătiți de CNAS, amenință cu închiderea cabinetelor, deși numărul acestora este oricum unul mic. Medicii de familie amenință și ei cu greva și privatizarea serviciilor dacă CNAS nu oferă mai mulți bani. De asemenea, spitalele au un număr tot mai mic de medici specialiști, iar în micile orașe situația este mult mai gravă. Sindicatul Sanitas ar fi pregătit de grevă generală în sistemul de sănătate, în luna februarie, dacă Guvernul nu va demonstra că oferă mai mulți bani.
În urmă cu un deceniu, în timpul crizei economice, au mai fost tentative pentru privatizarea CNAS. O privatizare mascată este și dirijarea fondurilor CNAS către clinicile private din România, deoarece marii perdanți ai acestei decizii sunt chiar spitalele care rămân fără fonduri. În trecut, Guvernul a privatizat o parte din fondurile de pensii tocmai pentru că sistemul nu mai era sustenabil. Asigurări de sănătate private există deja în alte state din UE, precum în Olanda sau Germania.
În ultimii 2 ani, inflația a afectat grav inclusiv prețurile medicamentelor sau prețurilor altor materiale sanitare. De multe ori, medicii sunt nevoiți să cumpere cu bani din propriul buzunar materiale de care au nevoie pentru a-și face meseria. Principala problemă a sistemului de sănătate rămâne lipsa fondurilor, iar ulterior un control mult mai strict al cheltuielilor. CNAS face plăți fără a verifica situația din spitale și fără a monitoriza cheltuielile cu un singur pacient.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
