Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost invitatul Marinelei Angheluş, la emisiunea Puterea Ştirilor. Mai jos, aflaţi câteva lucruri foarte interesante despre instituţia Camerei de Comerţ, spuse chiar de preşedintele ei.
Întrebat despre necesitatea unui cadrul legislativ al acestei instituţii ca o componentă a tuturor acestor instituţii la nivel european, Mihai Daraban a răspuns:
Vedeți? Camerele de comerț au o tradiție veche pe planeta pământ și în mod special pe vechiul continent. Prima Cameră de Comerț a fost înființată la Marsilia, în 1599. Ceva mai târziu, în 1864, a fost celebrul decret, Legea lui Alexandru Ioan Cuza, prin care s-a înființat Camera de Comerț, concomitent cu multe alte instituții ale statului român modern, că vorbim de Bancă Națională, de Senat, de Academia Română ș.a.m.d.
Deci, practic, 1864 a fost un an de referință în crearea României moderne. Dar ce vreau să spun este că, la nivel european, Camerele de Comerț joacă un rol decisiv în economiile statelor europene. Sunt, într-adevăr, un liant între decidentul politic și mediul de business, ele, bineînțeles, având o finanțare din faptul că toți agenții economici trebuie să plătească o cotizație la camerele de comerț. Repet, aceasta vine și cu obligații. Tot legale.
Deci, să nu se înțeleagă că se primesc cotizații și camerele de comerț pleacă să se distreze pe toată planeta. Nu e așa.
Dau un exemplu. Austria. Toți atașații comerciali în străinătate sunt angajații Camerei de Comerț. Ei au 128 de atașați, care sunt angajații Camerei de Comerț. A nu se înțelege cumva că ei acoperă 128 de țări. În România au 15. Cu alte cuvinte, prin această colaborare dintre guvernul austriac și Camera de Comerț s-a stabilit că România, pentru Austria, este o prioritate.
Este o prioritate, că, iată, două bănci mari din România sunt ale austriecilor, cea mai mare companie petrolieră română este a austriecilor, mai umblă şi prin păduri cu Schweighoffer ș.a.m.d.
Deci iată că cei 15 detașați aici în România și își fac treaba, într-un fel sau altul.
Germania la fel, are membri obligatorii, Franța la fel. Franța are inclusiv administrarea porturilor și aeroporturilor. Adică statele civilizate europene folosesc Camera de Comerț ca instituție pe foarte multe paliere, acolo unde statul nu poate, pentru că și la ei este o legislație vizavi de ce înseamnă instituție de stat, ce înseamnă funcționar de stat, și acolo sunt lucruri limitate oarecum de lege, până unde ai voie să te duci, ca funcționar de stat, ce anume ai voie să faci şi ce nu.
Sunt anumite chestiuni pe care Camerele de Comerț le pot rezolva peste stat, având și acest statut de privat.
https://www.youtube.com/watch?v=PX34dzngzus
Daraban este de părere că nu există o relaţie între CCIR şi Executivul român:
Eu v-am mai spus în toate emisiunile că la noi, din păcate, dialogul social este mimat. Şi o spun cu responsabilitate, pentru că, știți, nu ar fi că nu este chemată neapărat Camera de Comerț la dialog. Nu-s chemați nici agenții economici semnificativi, care ar putea să-și ofere know-how-ul în multe domenii de activitate. Că avem, slavă domnului, avem oameni de afaceri români. Dar decidenții se pot sfătui și cu străinii, pentru că au de învățat.
Dacă cumva cei din Guvern cred că știu mai mult decât Cristine Verchere, de exemplu, CEO-ul de la OMV, se înșală. Vorbim de studii, vorbim de pregătire profesională și de alte minuni. Adică trebuie să te sfătuiești, că de aceea există peste tot în lume instituția consilierului.
Instituția consilierului există, pentru că ai pretenția ca acel consilier în sectorul respectiv de activitate, ție, ca decident, să-ți dea lecții pur și simplu, adică să știe mult mai mult ca tine.
Pentru că, la noi, a fi consilier acuma este un fel de protecție socială, de ajutor social, din păcate. Nu este folosită la adevărata valoare. Totul pleacă de la faptul că, la noi în țară, decidenții, toți, care au fost, de toate culorile politice, când ajung acolo, cred că le știu pe toate și nu acceptă nici să-și ia un consilier mai inteligent ca ei. Sau mai bine pregătit, hai să nu trecem la cuvinte grele.
Nu iei un consilier care se pricepe la tot. Îți iei un consilier pe Energie, îți iei un consilier, de exemplu, pe Finanțe – Bănci, îți iei un consilier pe industria grea, îți iei un consilier pe Agricultură, pe industria alimentară. Dar trebuie să fii realist de la început că fiecare din acești consilieri, pe sectoarele pe care le reprezintă, sunt mai pregătiți ca tine, decidentul.
Şi afară e la fel. Doar că afară se legiferează chestia asta.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
