Károly Borbély pleacă din funcția de director general al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară, pentru ca România să nu piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe jalonul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, potrivit informațiilor Profit.ro.
Lui Borbely nu i s-a reproșat nimic din punct de vedere profesional, juridic sau etic și nu s-a pretins nici că procesul de selecție în urma căruia a fost desemnat CEO ar fi fost ilegal ca atare, însă Comisia Europeană a insistat pe lângă autoritățile de la București în privința faptului că Borbely ar fi fost numit în funcție, în 2023, în condiții de conflict de interese.
Asta în pofida unui raport comandat KPMG în vară de către Consiliul de Supraveghere, prezentat în exclusivitate de Profit.ro, ce a concluzionat că procedura de selecție a Directoratului Hidroelectrica ″a fost în general conformă cu cerințele legale și de reglementare aplicabile la momentul respectiv și cu practicile relevante ale companiilor de referință″, respectiv EDF și Engie din Franța, Enel din Italia, Statkraft din Norvegia, Ørsted din Danemarca, Vattenfall din Suedia și PPC din Grecia.
De la Hidroelectrica pleacă și directorul financiar Marian Fetița, în privința căruia Comisia Europeană avea îndoieli că ar fi îndeplinit condițiile de eligibilitate obligatorii pentru numirea în Directorat la data selecției, mai exact cerința privind certificarea/acreditarea ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA.
″In urma sedintei CS de astazi, am hotărât pe cale amiabilă încheierea contractului de mandat.
Realizarile din ultimii 2 ani ne arata ca se poate face performanta manageriala intr-o companie de stat, listata pe piata de capital, cu toate provocarile specifice. Dupa investitiile de anul trecut, in digitalizare, curatarea bazelor de date, dezvoltare portal casnici, extindere functionalitatilor de plata ale aplicatiei iHidro, avem o crestere semnificativa a calitatii serviciilor oferite clientilor de la furnizare, numarul acestora fiind intr-o crestere accelerate in continuare. Investitiile, mentenanta si proiectele de M&A au crescut semnificativ in acesti 2 ani, de la 200 MM in 2023 la aproximativ 1 MLD de lei pana la finalul lui 2025.
Reputatia profesionala este foarte importanta mai ales la o companie listata pe piata de capital. Concluziile raportului auditorului independent KPMG, efectuat la solicitarea CS, referitor la potentialul conflict de interese, arata ca sunt suficiente elemente in procedura care delimiteaza neechivoc aceasta situatie.
In informarea ME referitor la situatia Jalonului 121 si in adresele trimise catre Comisie scrie foarte clar si asumat ca procedura de selectie a fost una transparenta, corecta si a respectat toate etapele si principiile guvernantei corporative si a codului de bune practici al BVB.
Pentru Romania este esențial ca deciziile privind conducerea unei companii listate să fie luate cu responsabilitate si cu respectarea legislatiei in vigoare, astfel încât să nu afecteze stabilitatea și valoarea de piață a companiei.
Prioritatea mea este să contribui la evitarea oricărei penalizări pentru România (16 milioane EUR) și să sprijin acțiuni care să minimizeze riscul unei scăderi a prețului acțiunilor H2O și al valorii de piață a companiei. Am arătat că performanța este posibilă chiar si intr-o companie de stat, atunci când transparența, eficiența și profesionalismul devin reperele oricărei decizii, iar aceasta rămâne una dintre cele mai mari realizări ale mele la nivel personal.
Multumesc intregii echipe Hidro, știu că perioada aceasta a adus multă presiune și încercări si nu întotdeauna este ușor să rămânem fermi în astfel de momente; totuși, vă încurajez să continuați să vă bazați pe profesionalism, integritate și pe valoarea muncii pe care am construit-o împreună, pentru că adevărata forță a unei echipe se vede atunci când reușește să-și păstreze direcția și principiile chiar și în fața schimbărilor″, a transmis Karoly Borbely.
″Avand in vedere:
– Obligatiile asumate de Romania in cadrul jalonului 121 din cadrul Componentei 6 – Energie a Planului National de Redresare si Rezilientă (PNRR), precum si Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28 mai 2025 privind suspendarea partială a plătii, care impune remedierea în termen de 6 luni a situatiei evidentiate de Comisia Europeana cu privire la jalonul 121
– Adresele Ministerului Energiei din data de 4 iulie 2025 si din data de 18 septembrie 2025 prin care se solicita intreprinderea cu celeritate a masurilor, pentru remedierea aspectelor evidentiate in Decizia Comisiei care vizeaza situatia Directoratului Societatii
– Nota de informare cu privire la stadiul implementarii jalonului 121 prezentata si discutata de Ministerului Energiei in sedinta de Guvern din data de 11 septembrie 2025 si disponibila public
– Urmarirea de catre Consiliul de Supraveghere a respectarii celor mai bune practici de guvernanta corporativa aplicabile unei societati listate pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti, in linie cu prevederile legale incidente, avand in vedere protejarea integritatii interesului societatii si ale tuturor actionarilor acestora,
Hidroelectrica informeaza actionarii si investitorii asupra faptului ca, in cadrul sedintei din data de 19 septembrie 2025, Consiliul de Supraveghere, impreuna cu domnul Karoly Borbely – Presedintele Directoratului/CEO, repectiv cu domnul Marian Fetita – Membru Directorat/CFO, au hotarat incetarea de comun acord a contractelor de mandat, incepand cu data de 19 septembrie 2025″, a comunicat, ulterior, și Hidroelectrica, la Bursa de Valori București.
″Domnului Karoly Borbely și domnului Marian Fetița nu li s-au imputat nereguli și nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecție pentru funcțiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind feedback-urile primite din interacțiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetița și membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR.
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica subliniază angajamentul de a asigura un standard ridicat de guvernanță corporativă și de a proteja interesele acționarilor și ale companiei.
Până la desemnarea uneiÎn total, Bruxelles-ul a identificat probleme de guvernanță corporativă la numire în cazul a 2 directori Hidroelectrica și a 2 de la Complexul Energetic Oltenia, penalizarea PNRR estimată fiind de 25 milioane euro. În același timp, despăgubirile datorate pentu revocare fără justă cauză au fost apreciate la circa 5 milioane lei.
″În ceea ce privește selecția Directoratului Hidroelectrica, Comisia Europeană a reținut în scrisoarea preliminară că unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) (Károly Borbély – n.r.), care făcea parte și din comitetul de nominalizare și remunerare (CNR), a demisionat din CS și a participat la selecția pentru membrii Directoratului, după ce procedura de selecție a Directoratului începuse deja. Acesta a fost numit CEO pe baza recomandărilor făcute de către CNR din care acesta a făcut parte″, a arătat Ministerul Energiei, într-o informare prezentată în Guvern.
Drept contraargument la reproșul Bruxelles-ului, instituția a transmis că ″Între momentul declanșării procedurii (de selecție – n.r.), conform Hotărârii Consiliului de Supraveghere nr. 91/06.06.2023, și momentul demisiei, conform cererii inregistrate la Societate cu nr. 86014/07.08.2023), atât CNR, cât și membrul în cauză au limitat în mod explicit accesul la informație și, în consecință, și la procesul decizional.
Astfel, persoana în cauză: – nu a participat la ședințe decât exclusiv pentru indeplinirea conditiilor de cvorum, așa cum prevedea la acel moment actul constitutiv (art 13.17 pct .10) „ (…) pentru luarea unor decizii fără respectarea termenului de convocare dacă toți membrii consiliului sunt prezenți sau reprezentați în cadrul ședinței, fara a participa la dezbateri și a-și exprima votul în cadrul ședinței, întrucât a părăsit ședința după stabilirea președinților de sedinta”; – nu a participat la dezbateri și la procesul decizional, ne-exprimându-și votul pe punctele înscrise pe ordinea de zi (votul pe subiectele aflate pe ordinea de zi fiind exclusiv exprimat de ceilalți membri); – nu a participat la sedințe decât până la expirarea celor 30 de zile de preaviz; – nu a participat la luarea vreunei decizii cu privire la derularea procedurii de selecție a membrilor Directoratului; – nu a avut nicio posibilitate de influențare a votului pe conținutul deciziilor″.
Borbely era membru CS la Hidroelectrica din vara lui 2017. În martie 2023, mandatul îi fusese reînnoit pe o perioadă de 4 ani, până în primăvara lui 2027, însă a demisionat ulterior în același an, pentru a concura la postul de CEO.
La momentul numirii în fruntea Hidroeelectrica, în 2023, Karoly Borbely era director Public Affairs la Orange România, funcție pe care o deținea din octombrie 2021, după ce a avusese același job și la Telekom România, între august 2017 și octombrie 2021.
Anterior, în perioada ianuarie 2015 – august 2017, el a deținut funcția de director de Strategie și Afaceri Corporative al Hidroelectrica.
Cariera lui Borbely a mai inclus pozițiile de președinte al Autorității Naționale pentru Tineret (2005-2007), ministru al Comunicațiilor (2007-2008), secretar de stat în Ministerul Economiei (2010-2012), director de dezvoltare la Energobit Cluj-Napoca (2012-2014) și secretar de stat la Departamentul pentru Energie (ianuarie-decembrie 2014).
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, al doilea cel mai mare furnizor de profil de pe segmentul concurențial, având cea mai bună ofertă pentru populație de pe piață, și cel mai important emitent de la Bursa de Valori București (BVB), a raportat pe primul semestru al anului un profit net de 1,587 miliarde lei, cu 41% mai mic față de perioada similară din 2024 (2,69 miliarde lei).
În primele 6 luni din 2025, veniturile Hidroelectrica au scăzut cu 16%, la 4,315 miliarde lei, cu o marjă operațională de 41% și o marjă netă de 37%, ″ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradițional rezultat din costul scăzut al producției hidro proprii″, potrivit conducerii companiei.
″Creșterea dependenței de piața angro de energie și reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creștere a segmentului de furnizare, au influențat nivelul marjelor″, se mai spune în raportul semestrial al Hidroelectrica. În schimb, cheltuielile au avansat cu circa 2,3%, la 2,725 miliarde lei.
Producția totală netă de energie electrică a Hidroelectrica a scăzut cu 27% în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2024, de la 8.293 la GWh la 6.068 GWh. În schimb, volumul achizițiilor de energie electrică de la terți a explodat în primele 6 luni ale anului, crescând cu 62%, la 674 GWh. În primul trimestru, avansul achizițiilor fusese de numai 10% față de primele 3 luni din 2024, la 196 GWh.
Asta în condițiile în care, în timp ce cantitatea de energie vândută pe contracte angro a scăzut cu 43%, la 3.235 GWh, cea aferentă contractelor de furnizare către clienți finali a crescut cu 31%, la 3.260 GWh, ajungând mai mare decât vânzările angro. Cu un an în urmă, volumul vândut angro (5.636 GWh) a fost mai mult decât dublu decât cel aferent furnizării en-detail (2.488 GWh).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
