Judecătorul Curții Constituționale Gheorghe Stan s-a întors din concediul paternal pentru a participa la ședința CCR în care s-a discutat proiectul de reformă a pensiilor speciale ale magistraților. Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, acesta s-a pronunțat în favoarea solicitării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Mai mult, sursele citate susțin că Stan ar fi depus chiar el o cerere de trimitere a proiectului la CJUE, cu un set de întrebări preliminare adresate judecătorilor europeni.
Ședința CCR pe tema pensiilor magistraților a durat mai puțin de o oră, iar prezența lui Gheorghe Stan a fost considerată surprinzătoare, în condițiile în care acesta solicitase și obținuse anterior zece zile de concediu paternal.
Cererea ÎCCJ, respinsă temporar
În cadrul reuniunii, s-a propus includerea pe ordinea de zi a solicitării Înaltei Curți privind sesizarea CJUE. Propunerea nu a întrunit însă voturile necesare, astfel că președinta Curții Constituționale a stabilit un nou termen de dezbatere pentru 18 februarie.
Potrivit Antena 3 CNN, Gheorghe Stan se numără printre judecătorii CCR care susțin demersul ÎCCJ. De altfel, el face parte din grupul celor patru judecători care s-ar opune reformei și care, în trecut, ar fi boicotat mai multe ședințe pentru a împiedica pronunțarea unei decizii.
Decizia ar putea fi amânată cu luni sau chiar ani
Curtea Constituțională urmează să hotărască săptămâna viitoare dacă va sesiza CJUE. Dacă acest lucru se va întâmpla, analiza proiectului privind pensiile magistraților va fi suspendată până la pronunțarea instanței europene, ceea ce ar putea însemna o amânare de cel puțin câteva luni, posibil chiar până la doi ani.
Avocatul Toni Neacșu a explicat la Antena 3 CNN că, în mod obișnuit, soluționarea unei cereri la CJUE durează aproximativ un an, existând și o procedură de urgență care ar putea reduce termenul la circa șase luni, însă șansele de aplicare sunt reduse. Potrivit acestuia, o trimitere la CJUE ar putea reprezenta o modalitate prin care CCR să evite asumarea unei decizii dificile și nepopulare.
Aceeași opinie este împărtășită și de fostul judecător CCR Augustin Zegrean, care a precizat că instanța constituțională nu este obligată să sesizeze CJUE, dar, dacă o face, dosarul va fi suspendat până la primirea răspunsului.
De ce solicită ÎCCJ sesizarea CJUE
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a cerut Curții Constituționale, pe 10 februarie 2026, să adreseze CJUE o întrebare preliminară în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
În comunicatul său, ÎCCJ arată că dorește verificarea compatibilității proiectului de lege cu dreptul Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că măsurile propuse ar putea încălca principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Instanța supremă mai susține că proiectul:
- poate genera tratamente discriminatorii între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu este susținut de o fundamentare riguroasă și transparentă;
- riscă să reducă sub un nivel adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- perpetuează instabilitatea legislativă;
- introduce un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Potrivit ÎCCJ, demersul are ca scop protejarea independenței justiției și utilizarea tuturor mecanismelor juridice disponibile pentru a asigura aplicarea unitară a dreptului european.
Ce prevede proiectul Guvernului
Proiectul de lege adoptat de Guvern prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani. Totodată, pensia nu va putea depăși 70% din indemnizația netă încasată în ultima lună de activitate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
