Moldova organizează alegeri parlamentare la 28 septembrie, care ar putea avea consecinţe majore asupra eforturilor sale de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care acuză un presupus amestec al Rusiei în afacerile interne, relatează Reuters, care face o prezentare generală a ceea ce se poate aştepta de la acest scrutin cu mize mari în ţara cu 2,4 milioane de locuitori situată între România şi Ucraina.
CINE CANDIDEAZĂ LA ALEGERI?
Partidul pro-european de guvernământ, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), speră să-şi păstreze majoritatea, dar va avea probabil de înfruntat o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, un nou grup format de partidele de opoziţie proruse, dintre care cel mai mare este Partidul Socialiştilor, al cărui lider, Igor Dodon, a fost înlăturat de Sandu din funcţia de preşedinte în alegerile din 2020.
Sondajele recente sugerează că PAS îşi va pierde majoritatea în cadrul parlamentului cu 101 de locuri, fiind nevoit să caute o coaliţie cu entităţi mai mici care depăşesc pragul de 5-7% pentru partide, respectiv blocuri electorale. Printre acestea s-ar putea număra partidul pro-rus Partidul Nostru şi Blocul Alternativa, care la nivel declarativ se proclamă pro-european.
În cursă au fost acceptate iniţial 15 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi, dar Comisia Electorală Centrală a decis vineri, în ulima zi a campaniei electorale, să excludă două partide din competiţie. Unul dintre partide face parte din Blocul Patriotic şi este condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, celălalt este partidul „Moldova Mare” condus de o fosta procuroare Victoria Furtună, considerată o apropiată a fostului oligarh fugar Ilan Şor.
CARE SUNT PROBLEMELE CHEIE?
PAS consideră că aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pe care şi l-a propus să îl realizeze până în 2030, este esenţială pentru viitorul Chişinăului şi pentru rezistenţa sa împotriva încercărilor Rusiei de a menţine fosta republică sovietică în orbita sa. Aceste încercări, susţin oficialii, au inclus provocarea unei crize energetice şi alimentarea sentimentelor antiguvernamentale pentru a deraia eforturile Moldovei de aderare la UE.
Rezultatul este important şi pentru Europa, care încearcă să contracareze influenţa Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei.
În august, liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei au vizitat Chişinăul pentru a-şi sublinia sprijinul pentru preşedinta pro-UE Maia Sandu, o oponentă vocală a războiului Rusiei în Ucraina, care este în funcţie din 2020 şi a fost realeasă anul trecut.
Între timp, moldovenii se confruntă cu o inflaţie ridicată şi au văzut puţine progrese în ceea ce priveşte promisiunea guvernului de a combate corupţia.
Un referendum din 2024, prin care alegătorii erau rugaţi să susţină eforturile Maiei Sandu de aderare la UE, a obţinut doar cu puţin o majoritate de 50%.
CARE ESTE ROLUL PARLAMENTULUI?
La fel ca în multe alte ţări europene, sistemul parlamentar din Moldova înseamnă că legislativul exercită o influenţă semnificativă, inclusiv asupra componenţei guvernului.
Un parlament controlat de PAS ar menţine pe calea cea bună procesul de aderare a Moldovei la UE, un proces care necesită eforturi legislative considerabile.
O coaliţie sau un parlament pro-rus ar transforma probabil acest efort într-o bătălie politică de lungă durată.
CE SPUNE GUVERNUL DESPRE INTERFERENŢA RUSIEI?
Maia Sandu, care a descris votul ca fiind „cel mai important” din istoria Moldovei, a acuzat Moscova că intensifică un război hibrid prin alimentarea cu ştiri false, finanţarea ilegală a partidelor şi cumpărarea de voturi. Numai în ultimele săptămâni, poliţia a efectuat zeci de raiduri legate de finanţarea ilicită.
Rusia a negat amestecul în Moldova şi a acuzat autorităţile moldoveneşti că alimentează isteria anti-rusă pentru a câştiga alegerile.
Dar oficialii moldoveni acuză de mult timp Moscova că subminează independenţa Moldovei, provocând o criză energetică şi alimentând sentimentele antiguvernamentale pentru a sabota eforturile Moldovei de aderare la UE. Luni, la începutul ultimei săptămâni de campanie electorală, forţele de securitate au arestat 74 de persoane pentru ceea ce autorităţile au numit eforturi susţinute de Rusia de a provoca tulburări.
ROLUL DIASPOREI
Cetăţenii moldoveni vor vota în 2 274 de secţii de vot: 1 973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, şi 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secţii din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franţa, 24 în Regatul Unit, 23 în România şi 15 în Spania). Doar două staţii vor fi deschise în Rusia şi câte una în Azerbaidjan şi Belarus, în timp ce 22 vor funcţiona în Statele Unite şi şapte în Canada.
Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistraţi, este de aşteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eşantioane de la aceşti alegători – sau din Transnistria – diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv. Ca şi în cazul alegerilor prezidenţiale din 2024 şi al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final.
SCENARII POSIBILE
Incertitudinea domină peisajul politic. Sondajele indică faptul că mai mult de o treime dintre alegători sunt încă indecişi, ceea ce înseamnă că rezultatul final va depinde de rezultatele oficiale publicate de Comisia Electorală Centrală în noaptea de 28 spre 29 septembrie. După încheierea urnelor, nu va fi niciun exit-poll. Primele rezultate vor veni din secţiile mici şi sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea voturilor din secţii mai mari.
Dacă tendinţele din sondaje se menţin, PAS ar putea pierde majoritatea absolută în Parlament, necesară pentru a menţine un guvern monopartid. În acest caz, PAS ar trebui să caute sprijin din partea altor partide pentru legislaţia cheie, ceea ce ar putea prefigura perspectiva unui blocaj politic.
În acelaşi timp, fără o majoritate absolută chiar şi pentru Blocul Patriotic, este puţin probabil ca un nou guvern să fie condus direct de fostul preşedinte Igor Dodon. Componenţa oricărei coaliţii – care ar putea include Blocul Alternativa sau Partidul Nostru – va fi decisivă, preşedinta Sandu putând fi de acord cu prim-miniştri tehnocraţi sprijiniţi de o coaliţie pro-rusă de stânga. Un astfel de aranjament nu ar opri neapărat procesul de aderare a Moldovei la UE, dar ar determina probabil eforturi de redeschidere a dialogului cu Kremlinul, menţinând în acelaşi timp discuţiile de aderare la UE. Această politică externă ambiguă ar reflecta abordarea Georgiei şi ar putea găsi sprijin din partea Ungariei lui Viktor Orbán, scrie The New Union Post
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
