Premierul Marcel Ciolacu și miniștrii din Guvern s-au întors de la Bruxelles, unde au discutat cu oficialii Comisiei Europene, dar fără niciun rezultat. Guvernul Ciolacu trebuie să ia măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar până la sfârșit de 2023.

„În privința deficitului bugetar, Comisia a înțeles contextul actual geostrategic, a arătat flexibilitate și înțelegere. (…) După estimările Bucureștiului, ajutorul dat Ucrainei și Moldovei reprezintă 3,5% din deficit, din estimările Comisiei este 1,5%”, a declarat Ciolacu, după vizita la Bruxelles.

Flexibilitatea Comisiei Europene ține de măsurile de austeritate pe care le va adopta guvernul. Chiar Comisia a propus creșterea TVA de la 19% la 21%, ceea ce arată că se va recurge la măsuri dure dacă Guvernul nu reduce cheltuielile bugetare.

Din declarațiile premierului reiese și faptul că deficitul bugetar pentru 2023 ar putea fi peste 5% din PIB, deși în proiectul pentru buget se estima 4,4%.

„Anul trecut ne-am încadrat într-un deficit de 6,2%. România nu poate veni anul acesta cu un deficit mai mare de 6,2%. Și nu poate veni cu un deficit micșorat mai puțin de 0,5%”, a declarat Ciolacu.

Astfel, România trebuie să aibă un deficit sub 5,7%, estimează Guvernul. Pe de altă parte, Comisia Europeană așteaptă măsuri pentru reducerea deficitului și n-a acceptat să mărească pragul pentru țara noastră.

PNL amenință cu ieșirea de la guvernare

Guvernul condus de Marcel Ciolacu este într-un moment foarte dificil, deoarece pentru reducerea deficitului bugetar ori trebuie să reducă cheltuielile bugetare, ori crește taxarea, după cum au arătat specialiștii economici consultați de PS News.

Guvernul a evitat să ia o decizie, dar timpul se scurge și crește presiunea pe umerii premierului care trebuie să-și asume măsurile. Reducerea cheltuielilor trebuie să fie una consistentă, de ordinul miliardelor de euro. O eventuală creștere a taxelor ar lovi în votanții celor două partide aflate la guvernare.

PNL este cel mai nemulțumit de măsurile anunțate de guvernul Ciolacu. Liberalii sunt furioși pentru creșterea taxelor pentru microîntreprinderi, iar mai mulți lideri PNL au propus chiar ieșirea de la guvernare dacă vor crește taxelor.

„PNL trebuie să iasă de la guvernare în măsura în care guvernarea nu ține cont de prioritățile liberale și mărește fiscalitatea”, a scris Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

De asemenea, Emil Boc, primarul Clujului, s-a pronunțat și el împotriva taxelor pentru IT-iști.

„Mă uit la sectorul IT, e singurul domeniu în această țară care este redutabil, care poate conta pe piața europeană. (…) Acolo, nu cred că este o soluție să introducem taxe noi”, a declarat edilul.

În PNL s-a declanșant un val de nemulțumiri după ce guvernul condus de Marcel Ciolacu a anunțat că vrea să-și asume răspunderea în Parlament pentru pachetul de măsuri de austeritate. Ulterior proiectul a fost blocat, dar nemulțumirile liberalilor rămân în interiorul partidului și pot exploda în orice moment.

De asemenea, Ciolacu joacă cu mandatul pe masă și amenință cu demisia dacă PNL nu acceptă propunerile PSD. Chiar în urmă cu câteva zile, Marcel Ciolacu a spus că „întotdeauna există scenariul alegerilor anticipate”.

2009, PSD a fugit de la guvernare în fața crizei

În ultimii 30 de ani, PSD a evitat de multe ori să își asume guvernarea în fața unor crize. După alegerile parlamentare din 2008, PSD a intrat la guvernare cu PDL în guvernul Boc. De mai multe ori în 2009, la începutul crizei economice, celor două partide s-au amenințat cu ruperea coaliției de guvernare.

În octombrie 2009, PSD a decis ieșirea de la guvernare când devenise evident că România trebuia să adopte măsuri dure de austeritate pentru a supraviețui crizei economice. Emil Boc a decis demiterea lui Dan Nica (PSD), de la Ministerul de Interne, iar PSD a răspuns cu ruperea coaliției de guvernare.

În 2010, guvernul Boc 2, format cu UDMR și UNPR (un grup rupt din PSD), a anunțat mai multe măsuri de austeritate în fața crizei economice. PSD a rămas în opoziție cu PNL și au crescut împreună criticând austeritatea impusă de Emil Boc.

În 2023, premierul Marcel Ciolacu îl acuză pe Ludovic Orban pentru deficitul bugetar destul de mare, înregistrat mai ales în pandemie. În 2009, PSD acuza guvernarea Tăriceanu pentru criza economică. Asemănările și diferențele între 2009 și 2023 sunt numeroase, dar rămâne de văzut dacă va rămâne PSD la guvernare cu măsuri de austeritate care provoacă mari pierderi electorale.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News