În urmă cu cinci ani, Piața Victoriei din București a fost martora unor evenimente cu semnificații profunde pentru societatea românească. Ziua de 10 august 2018 a devenit un punct de referință în istoria recentă a țării, marcând un moment tensionat și controversat în relația dintre autorități și protestatari.
10 august 2018, un punct de cotitură în istoria post-decembristă a României
La acel moment, România se confrunta cu proteste frecvente în Piața Victoriei împotriva guvernului condus de PSD-ul lui Liviu Dragnea. Printre nemulțumirile manifestanților se numărau acuzații de corupție la adresa oficialilor guvernamentali, precum și îngrijorări legate de independența sistemului judiciar. Protestele pașnice au fost caracteristice pentru acest context, iar mulțimile adunate în Piața Victoriei își exprimau opiniile împotriva guvernului și a măsurilor luate de acesta.
Însă, evenimentele din 10 august 2018 au luat o turnură violentă și neașteptată. Manifestația de atunci a fost convocată pe rețelele sociale sub numele de „Protestul Diasporei”, cu scopul de a aduna românii din diaspora în Piața Victoriei pentru a-și exprima nemulțumirea față de guvern. Cu toate că intenția inițială a organizatorilor era de a menține un protest pașnic, situația a escaladat rapid și s-a ajuns la confruntări violente între protestatari și forțele de ordine.
Gaze lacrimogene și grenade paralizante au fost utilizate împotriva manifestanților, iar mai multe persoane au fost rănite. Incidentele au declanșat un val de critici și controverse, atât la nivel național, cât și internațional, față de modul în care autoritățile au gestionat protestul și au intervenit în mod brutal împotriva manifestanților pașnici.
Evoluția dosarului
După evenimentele din 10 august 2018, a fost deschis un dosar penal pentru cercetarea și anchetarea incidentelor violente. Dosarul a fost însă marcat de întârzieri și controverse, pe fondul acuzațiilor că autoritățile nu au tratat în mod corespunzător evenimentele și că vinovații nu au fost trași la răspundere.
Pe parcursul anilor, dosarul a fost plimbat între mai multe instituții și procurori (DIICOT, Curtea de Apel, Parchetul Tribunalului Militar București, Tribunalul București etc.), iar evoluția sa a fost îngreunată de schimbări politice și conflicte juridice. Acuzațiile împotriva unor oficiali de la nivel înalt, care ar fi fost responsabili pentru gestionarea defectuoasă a protestului și pentru violențele împotriva manifestanților, au rămas în centrul atenției publice. Printre cei menționați în dosar se numără maiorul Laurențiu Cazan – coordonatorul intervenţiei violente a jandarmilor la protestul din 10 august 2018, Sebastian Cucoș – şef al Jandarmeriei Române la momentul protestelor din 10 august, Ionuț Cătălin Sindile – prim adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române și șef al Statului Major, Cătălin Paraschiv – șeful Brigăzii speciale de intervenție sau „Omul în alb”.
După 5 ani dosarul nu a fost încă soluționat, în ciuda faptului că peste 700 de persoane au depus plângeri penale și în ciuda mediatizării extraordinare a acestui caz. Recent, 16 jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române, au fost trimiși în judecată. Aceștia se alătură altor 24 de jandarmi urmăriți penal pentru lovirea și gazarea protestatarilor pașnici și a jurnaliștilor. În pofida acestor evoluții, la 5 ani distanță suntem încă departe de finalizarea anchetei, iar „Dosarul 10 august” riscă să calce pe urmele altor cazuri încă neelucidate complet, precum „Dosarul Revoluției”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
