Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane anunță că pe 15 septembrie 2023, va declanşa o grevă de avertisment. Sindicaliștii își propun să atragă atenţia asupra „unor teme care nu mai pot fi ţinute în mape, pe holurile Ministerului Transporturilor sau ale Guvernului”. Dincolo de faptul că această grevă ar afecta transportul, ne putem aștepta la o mișcare de protest de amploare în perioada următoare dacă autoritățile și sindicaliștii nu vor ajunge la un acord. De altfel, anul 2023 s-a aflat sub semnul grevelor. Cea mai însemnată a fost greva profesorilor din vara aceasta. Totodată au mai existat proteste ale medicilor și ale polițiștilor. Iată care au fost cele mai mari mișcări de protest din acest an.
Grevele din 2023
Greva profesorilor, declașată pe 22 mai a fost cea mai mare mișcare de protest din România anului 2023. Ea a fost totodată cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 18 ani. În total, greva din sistemul de învățământ din România a implicat 150.000 de profesori și încă 60.000–70.000 de cadre didactice și auxiliare. Greva a fost cea de a patra din sistemul de educație de la Revoluția din 1989, grevele anterioare întâmplându-se în 1999, 2000 și 2005. În timpul grevei, au existat multiple încercări ale sindicatelor și profesorilor de a negocia cu guvernul României, precum și cu președintele Klaus Iohannis. Demonstrații simultane au avut loc în București și în alte câteva orașe mari la nivel național. În final, pe 12 iunie sindicatele au anunțat suspendarea grevei generale, cu condiția ca propunerile lor de majorare a salariilor care au fost acceptate cu câteva zile mai devreme să fie aprobate printr-o ordonanță de urgență a guvernului.
Concomitent cu greva profesorilor au început să apară mișcări de protest și în rândul polițiștilor. Polițiștii din penitenciare au fost cei care au declanșat protestele la sfârșitul lui mai – începutul lui iunie, nemulțumiți că guvernanții vor să schimbe legea pensiilor speciale. Pentru a dezamorsa tensiunile, ministrul de Interne de la momentul respectiv, Lucian Bode, a chemat sindicatele la discuții și le-a anunțat că salariile tuturor celor peste 125.000 de angajați MAI vor crește, iar sporurile și alte drepturi ale polițiștilor vor fi acordate integral la prima rectificare bugetară. Situația a fost calmată pentru un moment, dar astăzi, 30 august, polițiștii din penitenciare au reluat protestele. Principala nemulțumire a acestora este munca suplimentară care le este cerută pe fondul lipsei acute de personal. Reprezentanții polițiștilor din penitenciare au avut o discuție cu ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Discuția a rămas însă fără o concluzie care să îi poată ajuta pe greviști. Rămâne de văzut dacă mișcarea de protest a polițiștilor va degenera.
Un alt protest major a fost cel al medicilor. Concret, Federația „Solidaritatea Sanitară”, care reprezintă interesele medicilor, a anunțat la sfârșitul lui iunie un calendar al protestelor, greva generală urmând să fie declanșată pe 27 iuiei. Sindicaliștii au cerut acordarea salariului de bază la nivelul anului 2022 pentru toţi angajaţii din sănătate, inclusiv când vine vorba de contractele aferente gărzilor suplimentare, precum şi raportarea sporurilor pentru condiţiile de muncă la salariile de bază pentru personalul auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri), TESA şi muncitori sanitari. Sindicaliştii mai solicitau adoptarea proiectului de Lege a salarizării (partea pentru sănătate) negociat cu Ministerul Sănătăţii şi aplicarea acestuia prin acordarea a cel puţin 50% din diferenţa dintre salariile de bază actuale şi cele prevăzute în proiectul de lege. Ei mai voiau să se deblocheze posturile în sistemul public de sănătate și creşterea ponderii cheltuielilor pentru sănătate în PIB la nivelul mediei UE. În final, sindicaliștii au renunțat la greva generală după negocieri cu guvernul, autoritățile promițând că fiecare categorie de personal va beneficia de o indemnizație, până la finalizarea noii legi a salarizării.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
