În România, sectorul bugetar continuă să atragă atenția opiniei publice, fiind un subiect de dezbatere intensă în contextul cheltuielilor publice și al sustenabilității fiscale. Analizând numărul angajaților din sectorul public, distribuția acestora pe instituții, costurile implicate și comparând situația cu alte state membre ale Uniunii Europene, se conturează o imagine clară a dimensiunii și impactului bugetarilor asupra economiei naționale.
Câți bugetari are România?
La finalul lunii octombrie 2024, România înregistra 1.300.297 de posturi ocupate în instituțiile publice, cel mai mare număr din ultimii 15 ani, potrivit datelor INS. Acest salt a fost determinat de creșterea angajărilor în domenii cheie, cum ar fi educația și apărarea. Numărul bugetarilor reprezintă aproximativ 6,8% din populația totală a țării și peste 20% din populația activă.
Comparativ, această pondere este mai mare decât în multe state europene, ceea ce ridică întrebări despre eficiența utilizării resurselor publice.
Sectorul public din România este dominat de câteva ministere și instituții care concentrează majoritatea angajaților.
Ministerul Educației are undeva la peste 305.884 de angajați, acest minister fiind lider în ceea ce privește numărul angajaților. Ministerul este totodată responsabil pentru rețeaua extinsă de școli, licee și instituții universitare din țară. În 2024, s-a înregistrat o creștere semnificativă a personalului, cu aproape 30.000 de noi angajați.
Ministerul Afacerilor Interne se află pe locul al doilea cu aproximativ 123.000 de angajați, în scădere față de lunile anterioare. Acesta rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul public, datorită poliției, jandarmeriei și altor structuri subordonate.
Ministerul Apărării Naționale are și el aproape 80.000 de posturi ocupate, acest sector reflectă eforturile de modernizare a armatei și de aliniere la cerințele NATO. Ținând cont că se preconizează o creștere a bugetului apărării, posibil cu încă 1% din PIB pentru a atinge noua țintă de 3% din PIB, este posibil ca acest minister să crească în mărime și deci să existe mai mulți angajați MApN decât în alte ministere.
Alte instituții importante cu un număr mare de angajați sunt Ministerul Sănătății și instituțiile din subordine, Ministerul Justiției și instituțiile din subordine, precum și administrația publică locală. Acestea cumulează, de asemenea, zeci de mii de angajați.
Cât se cheltuie cu bugetarii?
Costurile salariale pentru sectorul public au crescut semnificativ în ultimii ani. În 2023, salariile bugetarilor au reprezentat 22,2% din veniturile totale ale statului, situând România pe locul patru în Europa în această privință. În termeni absoluti, salariile bugetarilor au depășit pragul de 12% din PIB, o proporție considerată mare în raport cu alte țări din Uniunea Europeană.
Potrivit Consiliului Fiscal, în 2023, 29,8% din veniturile bugetare totale au fost alocate salariilor din sectorul public, o pondere care plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană, după Malta – 30,2% și Letonia – 30%.
Comparativ cu alte state membre UE, România are una dintre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor salariale din veniturile bugetare. Media europeană este de 21,8%, în timp ce România a depășit 29%, sugerând o presiune fiscală semnificativă.
Deși alte state europene precum Franța (salariile bugetarilor reprezintă 10-11% din PIB) și Germania (7,5% pentru salariile din sectorul public) au mai mulți bugetari în termeni absoluți, aceste țări alocă proporțional mai puține resurse din veniturile statului pentru salarii, datorită unei economii mai puternice și a unei baze fiscale mai largi. Totodată, state precum Suedia sau Danemarca (aproximativ 12% din PIB) au un sector public extins, dar eficiența acestuia este mult mai ridicată datorită digitalizării și optimizării proceselor administrative. Grecia alocă 24% din veniturile bugetare salariilor publice, similar României înainte de pandemie, iar Cipru este aproape de România cu 28,9% din veniturile bugetare, una dintre cele mai ridicate ponderi din Europa.
Așadar, expansiunea sectorului bugetar în România, combinată cu cheltuieli salariale ridicate, ridică întrebări legate de sustenabilitatea fiscală pe termen lung. Dacă România dorește să-și mențină stabilitatea economică și să evite depășirea limitelor deficitului bugetar, sunt necesare măsuri de optimizare precum digitalizarea administrației publice, reducerea inegalităților și creșterea transparenței. Acestea pot duce la o reducere semnificativ numărul de angajați necesari pentru sarcinile repetitive și pot genera o redistribuire strategică a personalului între instituții și regândirea structurii salariale.
Nu este așadar de mirare că guvernanții se gândesc deja la astfel de măsuri de limitare a angajărilor la stat în contextul cheltuielilor ridicate. În condițiile în care Uniunea Europeană pune accent pe sustenabilitatea fiscală, România trebuie să găsească un echilibru între nevoia de a oferi servicii publice eficiente și capacitatea de a menține un buget echilibrat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
