Curtea Constituțională a României (CCR) a dat o nouă lovitură democrației, după ce a decis să intervină asupra declarațiilor de avere. Decizia CCR riscă să pună România în conflict cu instituțiile UE, care mizează totul pe combaterea corupției și transparența averilor politicienilor. Însă românii nu pot sta liniștiți nici cu noul președinte ales, deoarece Nicușor Dan are probleme de transparență, iar consilierii din echipa sa vor ascunderea declarațiilor de avere.
CCR blochează transparența averilor
Curtea Constituțională a stabilit că declarațiile de avere ale politicienilor nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor titularului declarației. Magistrații constituționali au luat și decizia de a interzice Agenției Naționale de Integritate (ANI) să mai publice declarațiile de avere pe site-ul său.
Curtea consideră că titularul declarației, prin publicarea informațiilor referitoare la bunurile și veniturilor soților și copiilor, ar avea răspundere penală pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct. Referitor la publicarea declarației de avere, Curtea precizează că s-ar încălca protecția vieții intime, familiale și private.
Legea privind declarațiile de avere există de 20 de ani, însă CCR a decis abia în 2025 că ar exista articole neconstituționale. Decizia de ieri a fost criticată de mai mulți politicieni și este greu de explicat cum un copil minor poate avea venituri fără acordul părinților.
Nicușor Dan, noul președinte al României, s-a grăbit să critice CCR pentru deciziile luate, însă acesta are probleme cu transparența averilor, după cum a scris PS News de mai multe ori.
„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”, a spus noul președinte.
Nicușor Dan și-a ascuns conturile bancare timp de 4 ani, cât a fost primarul capitalei în primul mandat. În perioada 2020-2023, Nicușor Dan nu a declarat niciun cont bancar. Abia în 2024 și-a completat declarația de avere și a precizat că are un cont bancar deschis încă din 2007.
CITIȚI ȘI: Nicușor Dan și-a mărit salariul cu 7.000 lei în 4 ani și a ascuns conturile bancare
De asemenea, fostul primar a ascuns numele donatorilor săi, deși Legea 334/2006 precizează că nu poate face acest lucru dacă primește mai mult de 40.500 de lei. Noul președinte a primit donații de sute de mii de lei, dar a ascuns numele donatorilor.
CITIȚI ȘI: Nicușor Dan, pe urmele lui Georgescu: cum își ascunde donațiile și cheltuielile electorale
Noul președinte poate să critice decizia CCR, însă faptele sale arată cu totul altceva. În același timp, consilierii lui Nicușor Dan au cerut secretizarea declarațiilor de avere.
În urmă cu 3 zile, Dragoș Anastasiu, consilier onorific al Președintelui României, a făcut o declarație în care a atacat declarațiile de avere și a cerut secretizarea acestora. Dragoș Anastasiu a fost desemnat de Nicușor Dan să negocieze cu partidele toate măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
„Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public. Nu spune nimeni să nu ai o declarație de avere depusă la o instituție a statului. Dom’le, dar ce vă interesează pe dumneavoastră câte bijuterii am eu în casă? Pe dumneavoastră! Ce vă interesează?”, a spus Anastasiu, într-un interviu.
Până la momentul redactării acestui articol, Nicușor Dan nu a renunțat la consilierul său onorific, ceea ce arată că nu are o problemă cu declarațiile pe care Anastasiu le face în spațiul public. „România onestă” se dovedește doar un alt slogan care a murit la finalul campaniei electorale.
Transparența, criteriu fundamental pentru UE
Pentru a adera la Uniunea Europeană, România a fost nevoită să ia măsuri dure pentru combaterea corupției. Unul dintre criteriile fundamentale a fost transparența declarațiilor de avere. În 2003, România introducea declarația de avere pentru un număr cât mai mare de politicieni, iar ulterior această măsură s-a extins la funcționarii publici și alți angajați plătiți din banii statului.
Înainte de aderarea la UE, România s-a angajat să înființeze o instituție pentru a verifica integritatea politicienilor. În 2007 a apărut Agenția Națională de Integritate (ANI) care are rolul de a analiza averile politicienilor. Publicarea online a declarațiilor de avere a ajutat presa și societatea civilă să sesizeze ANI cu privire la averile politicienilor.
Decizia CCR este contrară unor principii fundamentale care au stat la baza procesului de aderare a României la UE.
Declarațiile de avere sunt publice în multe alte state UE, precum Franța și Italia. Giorgia Meloni, premierul Italiei, își publică în fiecare an declarația de avere în original. Emmanuel Macron, președintele Franței, are și el declarația de avere publică pe un site al guvernului francez. De asemenea, Brigitte Macron, soția președintelui, își publică și ea declarația de avere.
Pe site-ul Parlamentului italian, fiecare politician își depune declarația de avere. Italia fiind statul UE cu o transparență asemănătoare cu cea din România, chiar dacă au un model diferit de declarație. Aceeași procedură este în Franța și Spania. Parlamentarii spanioli au o declarație de avere mai detaliată decât cei din Franța. Declarația de avere și interese depusă de politicienii francezi include și activitățile și veniturile realizate de „soț, partener legat prin pact civil de solidaritate sau concubin”, după cum se poate observa în declarația depusă de Gabriel Attal, deputat și fost premier al Franței. Toate cele 3 mari state UE au instituții guvernamentale care se ocupă de verificarea averilor și transparența acestora.
Chiar dacă la nivel european nu există o decizie unică privind transparența declarațiilor de avere, România este celebră pentru cazurile de corupție în politică. România și Bulgaria sunt statele UE care au stat cel mai mult sub controlul raportului MCV. În raportul MCV din 2022, experții Comisiei Europene precizau că publicarea online a declarațiilor de avere „a sporit transparența și a facilitat activitatea ANI”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
