Alegerile europarlamentare de ieri au confirmat trendul ascendent pe care se află coaliția PSD – PNL. Practic, cvasi-totalitatea sondajelor de opinie anterioare alegerilor indicau faptul că PSD și PNL vor obține un scor în vecinătatea a 50 de procente. Votul de ieri a confirmat lucrul acesta.
Ce parlamentari ajung la Bruxelles
Coaliția PSD – PNL a obținut undeva la 53% din voturi, potrivit numărătorilor inițiale. Astfel, cele două partide vor trimite undeva la 20 de europarlamentari, câte 10 de fiecare. Astfel, potrivit datelor inițiale, Alianța PNL – PSD îi va trimite la Bruxelles pe primii 20 de candidați de pe listă. Aceștia sunt Mihai Tudose (PSD), Rareş Bogdan (PNL), Gabriela Firea (PSD), Dan Motreanu (PNL), Claudiu Manda (PSD), Adina Vălean (PNL), Victor Negrescu (PSD), Vasile Dîncu (PSD), Daniel Buda (PNL), Maria Grapini (PSD), Gheorghe Cârciu (PSD), Siegfried Mureșan (PNL), Dragoş Benea (PSD), Mircea Hava (PNL), Dan Nica (PSD), Gheorghe Falcă (PNL), Ștefan Mușoiu (PSD), Roxana Mînzatu (PSD), Virgil Popescu (PNL) și Andi-Lucian Cristea (PSD).
AUR a obținut 14% și va trimite doar cinci europarlamentari, pe Cristian-Vasile Terheș, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Maria-Georgiana Teodorescu și Adrian-George Axinia. USR este marele pierzător al alegerilor. Partidul va trimite doar 3 europarlamentari la Bruxelles pe Dan Barna, Vlad Voiculescu și Vlad Botoș pentru că Alianța Dreapta Unită a obținut doar 11% la acest scrutin. REPER nu a trecut pragul, astfel că din vechiul USR-PLUS au mai rămas doar trei europarlamentari. De asemenea, Eugen Tomac va avea emoții pentru un mandat la Bruxelles, ceea ce înseamnă că, per total, Alianța Dreapta Unită se dovedește a fi un experiment ratat.
UMDR își menține poziția, trimițând doi europarlamentari, pe Iuliu Winkler și pe Lorant-Gyorgy Vincze. REPER, PUSL și SOS România se află în acest moment sub pragul de 5% ceea ce înseamnă că nu vor trimite nici un europarlamentar la Bruxelles.
Cum se schimbă datele
Dacă ținem cont că la alegerile anterioare, PNL obținuse 27% în timp ce PSD luase 22,5%, atunci putem concluziona că cele două partide au avut mai multe de câștigat mergând împreună decât separat. Cumulat, cele două partide aveau 49,5%, iar împreună au luat peste 50 de procente, ceea ce confirmă avantajul electoral al coalizării.
Pe de altă parte, ruperea alianței USR-PLUS a reprezentat un dezastru atât pentru useriști, cât și pentru urmașii pluseriștilor – REPER. La alegerile anterioare USR-PLUS obținuse 22,3%. La alegerile din 2024 USR într-o alianță cu PMP (care anterior obținuse 5,7%) a obținut doar 11% în timp ce REPER nu a trecut pragul. Trendul descendent poate fi pus pe seama a mai multor factori: o guvernare eșuată, scandaluri de corupție, certuri interne și opoziție firavă. USR nu a prezentat suficiente politici publice alternative, iar sub mandatul lui Drulă USR a devenit aproape inexistent în opoziție. De altfel nu ar fi deloc exclus ca USR să treacă acum printr-un nou scandal după dezastrul de la aceste alegeri și chiar să aibă loc o lovitură internă pentru schimbarea conducerii partidului.
Nu în ultimul rând, rezultatul scrutinului arată că liderul USR, Cătălin Drulă nu are nici o șansă la alegerile prezidențiale, în eventualitatea în care acesta va fi candidatul partidului sau a Alianței Dreapta Unită.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
