Cătălin Drulă, președintele USR, își croiește drum spre alegerile prezidențiale din 2024, însă șansele acestuia la victorie rămân foarte mici. În ultimii 3 ani, USR a stagnat pe scena politică, fără nicio perspectivă reală de creștere chiar dacă face opoziție.

USR-iștii se pregătesc pentru anul electoral 2024, iar Claudiu Năsui, fost ministru al economiei, l-a propus pe Cătălin Drulă pentru funcția de președinte.

„(…) va fi o decizie în partid de susţinere probabil a lui Cătălin Drulă”, a declarat Năsui despre alegerile prezidențiale.

Nu este pentru prima dată când numele lui Drulă este propus pentru o candidatură la prezidențiale. Chiar președintele USR a recunoscut că intenționează să-și asume această candidatură.

„Un președinte de partid este, în mod necesar, un potențial candidat. Nu cred că este nici un președinte de partid care să spună: «Eu nu aș putea să candidez». E un lucru natural”, declara Drulă, în ianuarie 2023.

Drulă nu e o locomotivă pentru USR

Cătălin Drulă nu are niciun avantaj pentru alegerile prezidențiale. Sondajele arată că acesta nu este o locomotivă pentru partid. Cătălin Drulă ar obține circa 10% la alegerile prezidențiale, nereușind nici măcar să se apropie de cota partidului(12%).

Din vara lui 2022, când a preluat conducerea partidului, Cătălin Drulă nu a reușit să devină o locomotivă pentru partid, deoarece notorietatea lui la nivel național este una foarte mică. Acesta nu a avut vizite în teritoriu și nu s-a concentrat să dezvolte partidul în zonele în care nu reușește să obțină voturi sau obține prea puține.

Drulă este depășit inclusiv de George Simion, care a apărut pe scena politică în 2020, iar Diana Șoșoacă rămâne aproape de liderul USR, la doar 7,8% în sondaje, dacă ar candida la alegerile prezidențiale.

Drulă ar fi învins de președinții PSD și PNL și nu ar avea nicio șansă să intre în turul doi. Fostul ministru USR ar risca să obțină un rezultat mult mai slab decât Dan Barna în 2019, care a ieșit pe locul 3 după Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.

USR cu Drulă, un partid mai slab

USR ar fi trebuit să crească în opoziție, profitând de presiunea pusă pe partidele aflate la guvernare. Însă partidul condus de Drulă a stagnat în sondaje, iar pentru o perioadă de timp a fost chiar sub pragul de 10%. Cătălin Drulă, președintele celui mai mare partid din opoziție, ar fi trebuit să construiască o adevărată opoziție care măcar să dea speranțe electoratului. În schimb, USR a pierdut 11 parlamentari și 5 europarlamentari care au trecut toți în REPER.

USR a devenit atât de fragil încât nici nu mai este considerat cel mai important partid de opoziție, chiar dacă are în continuare cel mai mare număr de parlamentari. AUR, partidul condus de George Simion, pare a fi vocea opoziției, ajungând în sondaje la aproape 20%, aproape de 2 ori mai mult decât USR.

Alianța pierzătorilor cu Orban și Tomac

USR a schimbat doar numele președintelui, pentru că funcțiile de conducere se împart în continuare în grupul Barna-Drulă-Ghinea. De 6 ani aceste grup decide viitorul partidului.

În 2022 a fost o luptă internă în USR, care a eliminat mulți politicieni apropiați de Dacian Cioloș. Mulți parlamentari au plecat spre REPER, iar alți membri USR au fost pur și simplu excluși pentru că aveau opinii diferite.

„Dan Barna, Cătălin Drulă, Cristian Ghinea și e deja suficient.  Se tem de critica internă și soluția lor este să marginalizeze orice voce critică”, declara deputatul Andrei Lupu, care a trecut în REPER.

Deși a încercat să atace de mai multe ori guvernul Ciucă sau guvernul Ciolacu, USR nu a avut niciun succes în fața electoratului. USR a lansat mai multe platforme online pentru a critica guvernul, însă fără nicio realizare concretă.

Singurul proiect politic pe care l-a propus Cătălin Drulă a fost o alianță cu partidele Forța Dreptei și PMP, doar că aceste două partide nu ar ajuta USR. Forța Dreptei și PMP se zbat sub pragul de 5% și încearcă să se agațe de USR pentru a reuși să intre în Parlament. Prin urmare, alianța ar fi un avantaj pentru Ludovic Orban și Eugen Tomac, președinții celor două mici partide, nu pentru Cătălin Drulă care se consideră candidat la prezidențiale.

Campania de fake news-uri

Cătălin Drulă și colegii săi din partid au lansat numeroase fake news-uri pe scena politică, pentru a încerca să atace Guvernul. Minciunile USR-iștilor au fost demontate rând pe rând de Guvern sau instituțiile UE, ceea ce a dus la pierderea credibilității.

CITIȚI ȘI: ANALIZĂ Opoziție bazată pe minciuni și propagandă: Demontarea fake news-urilor lansate de rețeaua USR în spațiul public

De asemenea, USR-iștii au creat și o rețea formată din ONG-uri, procurori și jurnaliști pentru a ataca independența justiției, încercând să influențeze deciziile judecătorilor, reiese chiar din stenograme. Cristina Guseth, președinta ONG-ului Freedom House și apropiată de Cristian Ghinea, coordona atacurile jurnaliștilor la adresa magistraților, pentru a discredita imaginea sistemului de justiție. USR-iștii au avut tentative de slăbire a instituțiilor statului român, prin intermediul unor ONG-uri finanțate din străinătate.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News