Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din România arată un peisaj politic polarizat, cu două blocuri ideologice clar definite: partidele pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR) și grupul suveranist (AUR, SOSRO, POT). În acest context, viitoarea configurație guvernamentală depinde în mare măsură de capacitatea partidelor de a forma alianțe care să asigure o majoritate parlamentară. Iată o analiză a scenariilor posibile.
Blocul pro-european: o coaliție necesară, dar dificilă
Coaliție PSD – PNL – UDMR
Aceasta este o formulă familiară în politica românească. Deși PSD (22,05%) și PNL (13,26%) au fost rivali tradiționali, ambele partide au colaborat în trecut pentru a menține stabilitatea politică. Adăugarea UDMR (6,41%) ar putea consolida această coaliție, oferindu-i peste 41 de procente. Blocul suveranist nu ar avea suficiente voturi pentru a dărâma acest guvern decât cu concursul USR. Într-o astfel de formulă premierul ar putea fi ales din nou prin rotație: o dată social democrat, o dată liberal.
Există însă și provocări. PNL și PSD s-au atacat în această campanie electorală și există divergențe între cele două partide în ceea ce privește politica economică și socială. De asemenea, există tensiuni interne în PNL, unde aripa reformistă care se află acum la conducere ar putea opune rezistență unei colaborări cu PSD.
Pe de altă parte o astfel de coaliție ar oferi stabilitate politică și economică și ar putea bloca influențele suveraniste în procesul decizional.
Coaliție PSD-USR-UDMR
Această variantă ar include PSD și USR (12,35%), o formulă atipică, având în vedere diferențele ideologice semnificative dintre cele două partide. Totuși, UDMR ar putea juca rolul de mediator între cele două partide. Din nou, un guvern PSD – USR – UDMR ar fi greu de dărâmat de opoziția suveranistă și ar avea nevoie de concursul direct al PNL. Într-o astfel de formulă PSD ar da cel mai probabil premierul.
Există și aici provocări majore. În primul rând, ținând cont de ostilitatea USR – PSD vor fi dificultăți în negocierea politicilor fiscale și de reformă, unde pozițiile USR și PSD sunt adesea opuse. Există de asemenea riscuri pentru PSD de a pierde electoratul tradițional dacă îmbrățișează agende reformiste radicale.
Coaliție PNL-USR-UDMR
Aceasta ar fi o variantă naturală pentru partidele pro-europene orientate spre reforme. Cu toate acestea, împreună, aceste formațiuni ating doar aproximativ 32%, fiind departe de majoritatea parlamentară necesară. Am avea așadar un guvern minoritar, expus la a fi dărâmat prin moțiune de cenzură de forțele suveraniste, cu sprijinul tacit al PSD.
În plus ar exista numeroase provocări. PNL și USR au mai guvernat împreună, iar mariajul lor a fost de scurtă durată. Un astfel de guvern ar necesita sprijin extern, posibil de la PSD, ceea ce ar complica dinamica politică. Există riscul ca o astfel de coaliție să fie instabilă, din cauza presiunilor ideologice și electorale.
Blocul suveranist: Coaliție AUR-SOSRO-POT
Grupul format din AUR (17,96%), SOSRO (7,31%) și POT (6,36%) reprezintă o alternativă naționalistă și eurosceptică, cumulând aproximativ 31% din voturi.
O coaliție AUR-SOSRO-POT ar putea guverna tot în formulă minoritară și ar avea nevoie de sprijinul tacit al unui alt partid, de pildă PSD. Dacă Călin Georgescu nu câștigă alegerile prezidențiale sunt șanse mici ca o propunere de premier din partea acestei coaliții să fie acceptată de președinte. Calculele se schimbă însă dacă Georgescu câștigă alegerile pentru că ar putea trece peste reperele constituționale și ar putea încuraja o propunere de premier suveranist.
Există riscuri semnificative de izolare internațională și de afectare a relațiilor cu UE și cu partenerii României în cazul în care un astfel de guvern ar fi instalat.
Așadar, viitoarea guvernare depinde de capacitatea partidelor de a depăși rivalitățile istorice și de a forma alianțe pragmatice. Blocul pro-european are șanse mai mari să preia conducerea, dar compromisurile necesare pentru a asigura stabilitatea vor fi semnificative. De cealaltă parte, blocul suveranist, deși puternic, are șanse reduse de a forma o majoritate guvernamentală, dar ar putea avea un rol important în opoziție sau chiar în blocarea anumitor inițiative. Într-un peisaj politic atât de fragmentat, cheia succesului va fi flexibilitatea în negocieri și un focus clar pe prioritățile naționale.
Autor
-
Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News