ANALIZĂ Cum au evoluat partidele în ultimii 2 ani de zile și ce concluzii pot fi trase

colaj coaliție PNL-PSD
Sursa foto: colaj coaliție PNL-PSD

Un recent sondaj publicat de INSCOP Research arată cum a evoluat intenția de vot pentru principalele partide in ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2022). Sondajul arată că în aceaastă perioadă PNL s-a erodat la guvernare, pierzând 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% in iunie 2021 la 18% in iunie 2023), si doua procente comparativ cu decembrie 2021 cand s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%). Totodată, acest fenomen începe să afecteze și Partidul Social Democrat care pierde un procent si jumatate față de iunie 2021 când era în opoziție (de la 30,2% în iunie 2021 la 28,7% în iunie 2023), și aproximativ 7 procente față de momentul în care a intrat la guvernare în noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% în decembrie 2021 la 28,7% în iunie 2023). Pe de altă parte, AUR, aflat în opoziție înregistrează o crestere relativ constanta a intentiei de vot. Partidul lui Simion a ajuns de la 14,2% în iunie 2021, la 20,1% în iunie 2022. Nu în ultimul rând, USR, care a trecut de la putere, în iunie 2021, în opozitie, stagnează (13,2% în iunie 2021, respectiv 12,7% în iunie 2023).

Puterea pierde procente, opoziția crește

Principala concluzie a sondajului ar fi aceea că în ultimii 2 ani opoziția a reușit să crească în intenția de vot, în timp ce puterea a început să piardă teren. Ecartul dintre AUR, principalul partid de opoziție și PSD, principalul partid aflat la putere s-a micșorat la aproximativ 8 procente. Acest fenomen este oarecum firesc, ținând cont că partidele aflate la guvernare se erodează inevitabil. Cu cât un partid petrece mai mult timp la guvernare, cu atât erodarea tinde să fie mai mare.

AUR capitalizează de pe urma nemulțumirilor sociale care tind să fie mai mari într-o perioadă de dificultăți economice așa cum este cea din prezent, marcată de o inflație galopantă. Retorica populistă și ultranaționalistă este îmbrățișată de un segment al populației, însă nu trebuie să cădem în capcana demagogiei. Peste tot în Europa partidele populiste s-au dovedit a fi în final falimentare din punctul de vedere al politicilor publice propuse. În ultimii ani valul populist a început să piardă din elan, însă în România avem de-a face cu un reflux întârziat. AUR beneficiază și de faptul că nu a fost la guvernare, lucru care oferă electoratului un impuls de a încerca „ceva nou”.

Pe de altă parte, stagnarea USR nu este surprinzătoare. Partidul condus de Cătălin Drulă a demonstrat că este lipsit de idei și incapabil să concureze cu AUR pentru a fi principala voce a opoziției. USR rămâne blocat într-o sumedenie de încrengături politice și chiar certuri interne, fără un program coerent și fără prea multe alternative vis-à-vis de politicile puterii. În ultima vreme, USR a revenit la vechea armă a protestului, dar aceasta nu mai pare a fi la fel de eficientă ca în trecut. USR a stagnat și are toate șansele să rămână în această zonă, fiind liderii partidului fiind lipsiți de imaginație.

Despre partidele de la putere, PNL și PSD se poate spune că erodarea este provocată și de o percepție a publicului care și-ar dori soluții rapide pentri toate problemele, deși acest lucru nu este posibil. Pentru PSD și PNL există două variante în viitorul apropiat: fie vor continua să se erodeze în același ritm, fie vor mai recupera niște procente odată ce măsurile economice și sociale vor începe să aibă impact în rândul populației. Șansele ca actualele procente să se mențină și peste un an sunt relativ mici.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: