Cum au traversat românii crizele din ultimii 10 ani

PARLAMENT - ASUMAREA RASPUNDERII - MASURI FISCALE
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Efectele pandemiei și războiului de la granițele României continuă să fie prezente în viețile românilor. Tot mai mulți cetățeni devin dependenți de ajutoarele statului după crizele din ultimii 10 ani. Ideea unui stat minimal pare să mai încânte doar o minoritate din România, în timp ce majoritatea românilor vor o influență mai mare a instituțiilor statului.

50% dintre români consideră că statul are datoria să-i ajute în orice situație, arată cel mai recent sondaj INSCOP. Din 2013 și până în prezent, numărul românilor care își doresc un stat capabil să-i ajute în orice situație a crescut cu 8%, de la 42% la 50% în 2023.

Această nevoie de protecție se simte mai ales în rândul tinerilor, persoanelor cu un nivel de educație redus, cei inactivi potențial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban.

De asemenea, a crescut și numărul românilor care sunt de acord ca salariile să fie mărite chiar dacă economia scade. În 2013 doar 36% dintre români erau de acord cu această mărire de salarii, iar în 2023 s-a ajuns la 55,3%.

Sursa: Inscop

Ce s-a schimbat în ultimii 10 ani

În ultimii 10 ani, românii au traversat criza economică începută în 2009, care a afectat serios economia țării. În timpul crizei economice începute în 2009 statul a decis să facă un pas în spate și nu a mai ajutat cetățenii, ci din contră, a tăiat pensiile și salariile, a concediat sute de mii de persoane și a închis numeroase firme românești.

Rezultatul sondajului arată că românii nu ar mai fi astăzi dispuși să treacă printr-o astfel de situație. 50% dintre ei își doresc ca statul să îi ajute în orice situație, după ce în criza economică au fost abandonați.

Pandemia din 2020 a demonstrat tuturor că în fața unor probleme uriașe, cetățenii nu se pot descurca singuri și au nevoie de un stat puternic care să-i protejeze. Pandemia a crescut dependența cetățenilor de stat. Guvernul a luat măsuri atât de protecție împotriva răspândirii virusului, dar a oferi și ajutoare financiare pentru cetățeni și companii.

Pandemia și războiul de la granițe au generat noi probleme economice, cu o inflație care a ajuns la cote alarmante. În ultimii 2 ani, s-a adăugat și criza energetică, ceea ce a afectat și mai mult veniturile cetățenilor. Creșterea salariilor, mai ales a celui minim, s-a dovedit necesară în acest context dificil economic, pentru ca cetățenii să facă față prețurilor tot mai mari și să nu scadă cererea.

Încrederea în instituții, foarte slabă

Chiar dacă mulți români așteaptă un ajutor din partea statului, în alte sondaje au declarat că au foarte puțină încredere în instituții precum Parlamentul sau Guvernul. Sociologul Darie Cristea a explicat, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că românii și-au pierdut încrederea în partidele politice, Parlament și Guvern.

„Dintre cele politice, cele mai prost văzute sunt partidele și Parlamentul. Lucrul ăsta e foarte interesant, pentru că partidele și Parlamentul sunt instituțiile fundamentale ale democrației. E cumva paradoxal că Guvernul, nu Guvernul acesta, ci Guvernul în general, pe care în general nu îl iubim, pentru că ne pune tot felul de taxe și avem senzația că ia tot felul de măsuri care ne deranjează. Da, dar culmea este, guvernele de obicei sunt mai bine văzute decât Parlamentul, deși publicul nu le iubește neapărat”, a declarat Darie Cristea.

Coaliția PSD-PNL răspunde pozitiv

Coaliția de guvernare PSD-PNL a răspuns pozitiv la solicitările populației. Salariul minim a fost mărit de mai multe ori în ultimii ani, ajungând la 1 octombrie să fie la 3.300 de lei brut. În acest an, salariul minim a crescut chiar de două ori: la 1 ianuarie și la 1 octombrie.

În criza energetică provocată de liberalizarea prețurilor, guvernul a intervenit de mai multe ori pentru a stabiliza facturile cetățenilor. În prezent, prețurile pentru energie electrică și gaze sunt reglementate, atât pentru cetățeni, cât și pentru unele companii sau instituții publice.

De asemenea, cu fonduri europene, coaliția PSD-PNL a decis să ofere mai multe tichete sociale pentru diferite categorii de cetățeni sau muncitori cu venituri mici, pentru a-i ajuta să-și plătească facturile sau să-și cumpere alimentele de baze. Guvernul Ciucă a introdus cardurile sociale și în prezent sunt 2,3 milioane de beneficiari.

Criza cerealelor din Ucraina i-a afectat inclusiv pe fermierii români, iar guvernarea PSD-PNL a decis, ca pe lângă fondurile europene, să mai ofere alte ajutoare și din bugetul statului.

Din 2020 și până în prezent, instituțiile statului au venit cu mai multe ajutoare financiare pentru populație și companii pentru a le ajuta să facă față numeroaselor crize: pandemie, criză energetică, inflație, efectele războiului. Rezultatul sondajului nu este surprinzător și reflectă modul în care cetățenii și guvernul au reacționat în fața numeroaselor crize din ultimii 10 ani.

Autor

  • Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: