România a intrat oficial în Schengen cu frontierele aeriene și maritime în data de 31 martie. Rapiditatea cu care aeroporturile din țară au făcut tranziția, a demonstrat limpede faptul că țara noastră era demult pregătită pentru accederea la spațiul Schengen, îndeplinind toate criteriile tehnice. Tot din punct de vedere tehnic România este pregătită de multă vreme să adere și cu frontierele terestre, așa cum recunosc practic toate statele membre UE, cu excepția Austriei care continuă să se opună unei decizii de accedere deplină a țării noastre în spațiul Schengen, contrazicând practic realitatea din teren.
Explicația oficială a Austriei a venit din gura ministrul de Interne, Gerhard Karner, care a spus că:
”În momentul de față ar fi greșit să stabilim o dată concretă în acest sens. Noi am vorbit despre colaborarea noastră în ceea ce privește lupta pentru frontiere externe sigure în spațiul Schengen, pentru un sistem care să funcționeze din punct de vedere tehnic și din punct de vedere juridic. Nu am reproșat nimic în mod direct, Bulgariei și României. Acum un an și jumătate am spus că un sistem care nu funcționează nu poate fi extins. De aceea am luat atunci acea decizie”.
În realitate însă, opoziția Austriei este una politică, așa cum au sesizat și europarlamentarii români. Mai exact, partidul de guvernământ din Austria, ÖVP folosește o retorică populistă și spune că de fapt România ar fi o țară de tranzit pentru migranții din Orientul Mijlociu, lucru fals. Pe plan intern, în Austria, migranții sunt folosiți pe post de sperietoare, iar guvernul promite controlul frontierelor. Așadar, acesta este singurul motiv pentru care Viena continuă să se opună intrării României în Schengen. Totuși, lucrurile s-ar putea schimba după alegerile legislative din octombrie.
Scenariul 1: România intră în Schengen la sfârșitul anului
Primul scenariu este cel în care România intră în Schengen undeva la sfârșitul anului 2024. Acest lucru s-ar putea produce după alegerile legislative din Austria care vor avea loc la sfârșitul lunii octombrie. Dacă OVP va pierde alegerile, sau va înregistra un scor mai slab decât la alegerile precedente (37.5%), atunci Viena și-ar putea reconsidera opoziția față de intrarea României în Schengen.
De altfel, ultimele sondaje din martie arată că OVP se află abia pe locul al treilea în intenția de vor, cu 20%, în spatele celor de la SPO (22%) și FPO (28%). Așadar, șansele ca OVP să nu se mai claseze pe prima poziție la alegerile din octombrie sunt mari. O pierdere a alegerilor ar putea duce la o reconsiderare a strategiei populiste. Conducerea OVP nu va marșa la nesfârșit pe o temă care nu le aduce câștiguri electorale, așadar șansele sunt foarte mari ca în cazul unui eșec răsunător la alegeri OVP să renunțe la opoziție. Mai mult, un succes al forțelor pro-europene în Austria ar crește și mai mult șansele, de vreme ce acestea nu se opun extinderii Schengen.
Scenariul 2: Austria își continuă opoziția
Totuși, există și un scenariu îngrijorător. Acela în care FPO, partid de extremă dreapta și OVP formează o alianță politică după alegerile din octombrie. Ambele partide se opun extinderii Schengen și nu este exclus ca acestea să găsească un numitor comun, formând o alianță. Chiar dacă OVP ar pierde alegerile intrarea într-o coaliție guvernamentală cu extrema dreaptă nu va duce neapărat la o schimbare a poziției Austriei cu privire la intrarea României.
Cheia, așadar, ține de scoaterea OVP de la guvernare și găsirea unei formule de guvernare din partea forțelor pro-europene din Austria. În concluzie, alegerile din Austria vor reprezenta un moment crucial pentru România. Deznodământul acestor alegeri va avea un impact profund asupra aderării depline a României la spațiul Schengen.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
