Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri, după întâlnirea de la Ministerul Finanţelor pe tema reducerilor bugetare, că sunt peste 50 de măsuri care vor fi luate prin OUG care se pregăteşte. „Vorbim de prima reformă reală în sistemul bugetar”, afirmă șeful guvernului. Acestea ar trebui să ducă la acumularea de bani la bugetul de stat și deci, să diminueze deficitul bugetar aflat în creștere.
Măsuri pentru reducerea deficitului bugetar
În mod normal, dacă privim de-a lungul timpului, guvernele naționale au adoptat diferite măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, în special atunci când acesta devine problematic sau excesiv.
Reducerea cheltuielilor guvernamentale, măsură adoptată de Executivul de la București, nu reprezintă decât una din arsenalul de măsuri pe care statele le pot pune în practică. Pe lângă reducerea cheltuielilor guvernamentale, care pot viza de pildă tăieri de fonduri sau realocări de buget în sectoarele prioritare, guvernele pot să crească taxele și impozitele, fie prin majorarea nivelului acestora, fie prin extinderea bazei de impozitare. Totodată, guvernele pot să se concentreze pe îmbunătățirea colectării de impozite, reducerea evaziunii fiscale și aplicarea riguroasă a legislației fiscale, pentru a se asigura că toți contribuabilii își plătesc corect impozitele.
În cazul în care deficitul bugetar este legat de datorii publice ridicate, guvernele pot lua măsuri pentru a consolida sau restructura datoriile, pentru a le face mai sustenabile pe termen lung. În egală măsură, o creștere economică mai mare poate duce la creșterea veniturilor fiscale și reducerea cheltuielilor sociale, contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar. Guvernele pot să adopte așadar politici economice care să stimuleze investițiile, productivitatea și ocuparea forței de muncă.
Cazul Greciei
În istoria recentă, există două cazuri de state care au combinat o serie de măsuri precum cele descrise anterior, pentru a face față deficitelor excesive cu care se confruntau.
Grecia a fost una dintre țările europene cele mai afectate de criza economică începută în 2009, care a expus vulnerabilitățile din sistemul financiar european. Înainte de criză, Grecia avea un deficit bugetar semnificativ și o datorie publică mare în raport cu produsul intern brut (PIB), potrivit datelor Băncii Mondiale. Aceasta a dus la o criză economică profundă și la necesitatea unor măsuri urgente, pentru a restabili stabilitatea financiară și a reduce deficitul bugetar.
În contextul crizei, guvernul grec a adoptat un pachet de măsuri de austeritate, care au vizat în principal reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor. Guvernul a tăiat în mod substanțial cheltuielile în diverse domenii, inclusiv în sectorul public, sănătate, educație și infrastructură. Acest lucru a inclus reduceri de salarii și pensii pentru funcționarii publici și reforme în sistemul de securitate socială. Totodată, guvernul grec a majorat taxele și impozitele pentru a crește veniturile fiscale și a reduce deficitul. S-au făcut ajustări fiscale, pentru a asigura o colectare mai eficientă a impozitelor și pentru a combate evaziunea fiscală.
În urma crizei, Grecia a primit și sprijin financiar de la partenerii europeni și de la Fondul Monetar Internațional (FMI), sub forma a trei programe de salvare. Aceste programe au venit cu condiții stricte de implementare a măsurilor de austeritate și reformă structurală. În ciuda dificultăților, eforturile Greciei de a-și consolida finanțele publice au dus treptat la o reducere a deficitului bugetar și la revenirea pe calea creșterii economice, deși procesul a fost unul îndelungat și complex.
Cazul Greciei demonstrează că pentru reducerea deficitelor bugetare, guvernele trebuie să implementeze o schemă largă de măsuri. Doar rareori concentrarea pe o singură măsură – de pildă reducerea cheltuielilor guvernamentale – duce la efecte vizibile în zona reducerii deficitului bugetar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
