Într-un interviu recent, președintele Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, a explicat motivele anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Decizia a fost determinată de nereguli majore care au afectat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, compromițând astfel corectitudinea procesului electoral.
Enache a subliniat că CCR are obligația de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și de a interveni atunci când suveranitatea națională este pusă în pericol. El a clarificat că hotărârea de anulare a alegerilor nu a fost o revizuire a validării primului tur, ci o măsură preventivă pentru a asigura un nou proces electoral corect și transparent. De asemenea, Enache a menționat că decizia s-a bazat pe documente declasificate, accesibile publicului, în conformitate cu principiul transparenței.
Decizia Curții Constituționale a României reprezintă un moment fără precedent în istoria democratică a țării. Motivele invocate – nereguli majore privind finanțarea campaniei electorale, influențele externe și compromiterea egalității de șanse între candidați – au fost suficiente pentru a justifica anularea procesului electoral. Însă ce urmează? De ce nu pot fi reluate alegerile imediat și cum poate afecta această decizie viitoarele scrutine din România?
Obstacole juridice și logistice în reluarea alegerilor
Reluarea alegerilor prezidențiale într-un termen scurt este extrem de dificilă, atât din punct de vedere legal, cât și logistic. Situația este fără precedent în România, iar lipsa unui cadru clar complică procesul.
România nu s-a mai confruntat niciodată cu o anulare completă a alegerilor prezidențiale, iar Constituția și legislația electorală nu conțin prevederi clare despre modul în care ar trebui reluat scrutinul. De asemenea, rolul CCR este interpretabil – Curtea Constituțională poate invalida rezultatele alegerilor, dar nu are atribuții directe în organizarea unui nou scrutin. Această responsabilitate revine mai degrabă Guvernului și Parlamentului. De aceea, cele două instituții au decis o nouă dată a alegerilor în primăvara acestui an.
De asemenea, trebuie ținut cont că reluarea procesului electoral implică un efort logistic uriaș și costuri semnificative. Un nou scrutin înseamnă cheltuieli suplimentare pentru secțiile de votare, buletinele de vot, plata personalului electoral și infrastructura informatică. Într-un an electoral deja costisitor, suplimentarea fondurilor ar fi devenit o problemă majoră. De asemenea, organizarea alegerilor în diaspora necesită timp și negocieri diplomatice pentru deschiderea secțiilor de votare în străinătate. Dacă scrutinul ar fi fost grăbit, exista riscul ca românii din afara țării să fie dezavantajați.
Încă și mai important, guvernanții trebuiau să asigure desfășurarea unui proces electoral corect. Una dintre principalele probleme invocate pentru anularea alegerilor a fost influența externă. Reluarea scrutinului necesita măsuri suplimentare de securitate cibernetică și de verificare a finanțării campaniilor electorale, ceea ce poate întârzia și mai mult organizarea alegerilor.
Toate aceste lucruri au dus la decizia de reprogramare a alegerilor pentru primăvara anului 2025.
Un precedent pentru democrația românească
Decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale din 2024 creează însă și un precedent care poate avea consecințe serioase asupra viitoarelor scrutine. Deși motivele anulării sunt legate de nereguli majore și influențe externe, efectele pe termen lung pot afecta încrederea cetățenilor în sistemul democratic și pot fi exploatate politic în viitor.
O democrație funcțională se bazează pe certitudinea că votul cetățenilor contează și că procesul electoral este transparent și corect. Însă anularea unui scrutin după ce voturile au fost exprimate transmite un mesaj riscant. Cetățenii pot percepe alegerile ca fiind lipsite de relevanță. Dacă un scrutin poate fi anulat după ce milioane de oameni și-au exercitat dreptul la vot, încrederea în procesul electoral scade. Acest lucru poate duce la o participare mai redusă la viitoarele alegeri, amplificând fenomenul absenteismului.
Totodată, mulți alegători ar putea considera, și consideră, că CCR și alte instituții ale statului sunt influențate politic, mai ales dacă deciziile de anulare sau contestare a alegerilor devin o practică frecventă. Odată ce electoratul își pierde încrederea în alegeri, este dificil să o recâștigi. Chiar și viitoarele scrutinuri, organizate corect, pot fi percepute ca suspecte sau manipulate.
Mai departe, precedentul creat poate fi exploatat de forțele politice pentru a contesta alegeri care nu le sunt favorabile. Am văzut deja astfel de contestări în Statele Unite de pildă atunci când, la alegerile prezidențiale din 2020, Donald Trump, învins, a acuzat o fraudă electorală. Într-un climat politic polarizat, orice partid aflat în opoziție ar putea încerca să folosească acest mecanism pentru a destabiliza procesul electoral.
Dacă anularea alegerilor a fost posibilă o dată, nimic nu împiedică partidele să invoce diverse motive pentru a cere anularea unui scrutin viitor. Acest lucru poate duce la blocaje instituționale și la un haos electoral. În democrațiile fragile, contestarea rezultatelor alegerilor a fost adesea folosită pentru a bloca alternanța la putere. De exemplu, în unele țări din Europa de Est, partidele au folosit plângeri privind fraudarea alegerilor pentru a întârzia sau a evita schimbarea guvernului, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din R. Moldova în 2020.
Cum poate fi evitat un astfel de scenariu în viitor?
Un prim pas esențial este definirea clară a procedurilor de anulare și reluare a alegerilor în cazul unor nereguli majore. În prezent, Constituția și legislația electorală nu prevăd în mod explicit ce trebuie făcut dacă un scrutin prezidențial este invalidat.
Ar putea fi nevoie așadar de modificarea legii electorale pentru a stabili condițiile exacte în care alegerile pot fi anulate, precum și termene clare pentru organizarea unui nou scrutin. De asemenea ar trebui reglementată perioada de tranziție. Altfel spus trebuie stabilit dacă președintele în funcție își poate prelungi mandatul sau dacă este necesară o soluție interimară. Așa cum am văzut la noi în țară această incertitudine a dus la prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis și ulterior la demisia acestuia sub presiunea opoziției și preluarea funcției de Ilie Bolojan, la nivel de interimar.
Un alt factor care a dus la anularea scrutinului a fost identificarea unor influențe externe și nereguli în finanțarea campaniei electorale. Pentru a preveni astfel de probleme în viitor, este necesară o mai bună monitorizare a alegerilor. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuie să aibă puteri sporite pentru a verifica sursele de finanțare și pentru a sancționa rapid eventualele încălcări.
În Statele Unite de pildă, Federal Election Commission este o agenție independentă a guvernului american care pune în aplicare legile privind finanțarea campaniilor electorale și supraveghează alegerile federale din Statele Unite. Creată în 1974 prin amendamente la Legea federală privind campaniile electorale, comisia își descrie atribuțiile ca fiind „divulgarea informațiilor privind finanțarea campaniilor electorale, aplicarea dispozițiilor legii, cum ar fi limitele și interdicțiile privind contribuțiile, și supravegherea finanțării publice a alegerilor prezidențiale”. Comisia este condusă de șase comisari care sunt nominalizați de președinte și confirmați de Senat. În mod similar, rolul AEP ar putea fi îmbunătățit.
În concluzie, decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024 a fost luată pentru a proteja integritatea procesului democratic și a asigura respectarea principiilor constituționale fundamentale ale României. Totuși, ea creează un precedent extrem de sensibil pentru democrația românească. Deși motivele anulării pot fi justificate, efectele pe termen lung asupra stabilității politice și a încrederii în sistemul electoral sunt îngrijorătoare. România trebuie să găsească rapid o soluție care să asigure organizarea unui nou scrutin fără ambiguități și să prevină ca astfel de situații să se repete în viitor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
