Războiul dintre Rusia și Ucraina intră sâmbăta în cel de-al treilea an, marcând o altă piatră de hotar în conflictul ruso – ucrainean. De la 24 februarie 2022, războiul a provocat moartea a cel puțin 10.582 de civili, dintre care 5.017 bărbați, 3.093 femei și 587 de copii, potrivit celor mai recente cifre ale ONU publicate săptămâna aceasta.
Datele ONU arată că aproape 6,5 milioane de ucraineni au căutat refugiu la nivel global, iar alte aproximativ 3,7 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării.
În ultimele 24 de luni, conflictul mocnit a fost marcat de mai multe incidente cruciale și de răsturnări de situație strategice.
„Operațiunea militară specială”
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat începerea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina la 24 februarie 2022, la trei zile după ce a declarat că Moscova va recunoaște regiunile ucrainene Donețk și Luhansk ca state independente.
În faza inițială, forțele rusești au făcut progrese semnificative spre Kiev. Confruntări violente au avut loc la Irpin și la Bucha, acesta din urmă câștigând atenția globală, deoarece președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a comis crime de război acolo, afirmație negată de Moscova.
La sfârșitul lunii martie, Rusia a anunțat că va „reduce în mod radical activitatea” în regiunile Kiev și Cernihiv, în timp ce Ucraina a declarat la 2 aprilie că a preluat controlul asupra întregii regiuni Kiev.
Controlul regiunii Zaporojia
La 4 martie, forțele rusești au preluat controlul asupra centralei nucleare Zaporojia, cea mai mare centrală nucleară din Europa și una dintre cele mai mari din lume. De atunci, Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc în mod regulat de bombardarea centralei, alimentând temerile privind o catastrofă nucleară.
Acordul privind cerealele
Rusiei și Ucraina au ajuns la un acord, mediat de președintele turc Erdogan, la Istanbul, la 22 iulie 2022, pentru a relua exporturile de cereale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, care au fost suspendate din cauza războiului.
Acordul, stabilit inițial pentru o perioadă de 120 de zile, a fost reînnoit de mai multe ori, înainte ca Rusia să se retragă în cele din urmă din el în iulie 2023.
Mobilizare parțială în Rusia
La 21 septembrie, Putin a dat undă verde mobilizării parțiale în țară pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial. În cadrul acesteia, 300.000 de ruși cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani au fost chemați la serviciul militar.
Ulterior, Putin a declarat anexarea unilaterală a patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – la 30 septembrie. Anunțul a fost făcut după ce autoritățile pro-ruse au organizat referendumuri în aceste regiuni în perioada 23-27 septembrie.
Retragerea rușilor din Herson
La 9 noiembrie, Rusia a ordonat trupelor sale să se retragă din Herson, un oraș-port din sudul Ucrainei, pe malul stâng al râului Nipru. Două zile mai târziu, Ministerul Apărării a anunțat că forțele rusești și-au finalizat retragerea peste râu.
La 21 decembrie, Zelenski a vizitat Casa Albă, prima sa călătorie în străinătate de la începutul războiului, pentru discuții cruciale cu președintele american Joe Biden și cu înalți oficiali americani. În timpul vizitei, administrația Biden a anunțat transferul primului sistem de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina, ca parte a unui nou pachet de ajutor militar de 1,85 miliarde de dolari.
Drone deasupra Kremlinului și bătălia pentru Bahmut
La 3 mai 2023, Moscova a declarat că a doborât două drone ucrainene deasupra reședinței lui Putin de la Kremlin, calificând acest lucru drept un complot „terorist” de asasinare a președintelui rus.
La 21 mai, Rusia a anunțat că deține controlul deplin asupra orașului Bahmut, un important nod de transport și logistică din regiunea Donețk, care este situat în regiunea Donbas, o regiune industrializată, predominant rusofonă. Cucerirea orașului s-a produs cu pagube uriașe pentru ruși.
Contraofensiva ucraineană
La 10 iunie 2023, Zelenski a anunțat că Ucraina a lansat o contraofensivă și că întreprinde, de asemenea, acțiuni defensive în mai multe sectoare ale frontului. Până la sfârșitul anului 2023, s-a recunoscut această contraofensivă ucraineană nu a produs efectele scontate.
Rebeliunea Wagner
La 24 iunie, grupul paramilitar Wagner a acuzat forțele rusești că i-au atacat luptătorii. Liderul mercenarilor, Evgheni Prigojin avea să lanseze o rebeliune armată în Rusia, luptătorii săi ajungând la 200 de km de Moscova. Președintele belarus Alexander Lukașenko a acționat ca mediator, reușind să stopeze rebeliunea.
La exact două luni de la rebeliune, Prigojin a fost ucis într-un accident de avion în Rusia.
Bombe cu dispersie și rachete cu rază de acțiune mai mare
La 8 iulie, președintele Biden a anunțat că SUA au început livrările de muniții cu dispersie către Ucraina din cauza lipsei de obuze convenționale, calificând-o drept „o măsură temporară”. Pe 6 septembrie, SUA au dezvăluit un alt pachet de asistență militară de 175 de milioane de dolari pentru Ucraina, care includea obuze cu uraniu sărăcit.
De asemenea, Ucraina a primit de la aliații occidentali rachete Storm Shadow și SCALP, cu o rază de acțiune de peste 800 de kilometri, ceea ce a forțat Rusia să retragă navele de război ale Flotei sale din portul Sevastopol.
Ucraina înlocuiește un comandant de top
La 7 februarie 2024, Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi. Măsura era așteptată, deoarece Zalujnîi ar fi fost responsabil pentru contraofensiva eșuată a Ucrainei din 2023.
Bătălia pentru Avdiivka
La 17 februarie, noul comandant-șef al armatei ucrainene , Sîrskî a ordonat forțelor ucrainene să se retragă din Avdiivka, un oraș din regiunea Donețk pe care Ucraina pe care rușii încercau să-l cucerească din 2022.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
