Elena Lasconi, primar al oraşului Câmpulung Muscel, a demisionat în weekend din funcţia de vicepreşedinte al filialei USR Argeş. Ea nu le-a transmis colegilor motivele care au stat la baza deciziei de a demisiona din funcţia de vicepreşedinte al USR Argeş, potrivit surselor politice citate de către publicaţia epitesti.ro.
„Vă rog să luaţi act de demisia mea din funcţia de vicepreşedinte al Biroului Judeţean. Nu mă mai interesează. Mie îmi e scârbă. Putem să o luăm cu lămâie, dar tot îmi e scârbă”, le-ar fi spus Lasconi colegilor, într-o şedinţă de partid, conforme sursei citate.
Elena Lasconi intrase anterior într-un conflict cu conducerea USR, în urma unor declarații legate de referendumul pentru familia tradițională. Ca urmare, aceasta fusese eliminată de pe lista de candidați la alegerile europarlamentare de anul acesta. Elena Lasconi nu este însă nici prima și probabil că nici ultima membră de rang înalt din USR care părăsește efectiv formațiunea în pragul alegerilor.
Plecări majore din USR
În toamna lui 2023, Cosette Chichirău, fost președintele filialei USR Iași, a demisionat din USR acuzând faptul că partidul seamănă cu o „mașină cu motorul gripat, care nu mai trage”. „Când faci aceleași lucruri, cu aceleași metode și cu aceiași oameni, ani de zile, și nu obții rezultate, e cazul să încerci altceva” , spunea Chichirău.
Tot anul trecut, viceprimarul de la Primăria Sectorului 6, Alexandru Gâdiuță, a intrat în conflict cu conducerea partidului. Acesta avea sp fie exclus în toamna anului 2023, dar ca urmare a conflictului Gâdiuță avea să acționeze în instanță conducerea USR pe care o acuza de calomnie. Gâdiuță acuza totodată conducerea partidului de „proceduri de lucru staliniste”.
O altă plecare recentă din USR a fost cea a Ancăi Sawaya, președintele Filialei Franța a USR și, totodată, fondatoarea USR Diaspora. Aceasta și-a justificat gestul acuzând conducerea partidului „de excluderi abuzive pentru delict de opinie, de delațiuni în serie, de epurări, de fraudări de alegeri interne prin metoda «autobuzul» cu voturi de pe adrese de e-mail false, de promovarea unor impostori mediocri în funcții publice, de cenzură pe grupurile interne, de bullying sistematic aplicat membrilor cu altfel de păreri, cu scopul eliminării competiției, de încălcare repetată a statutului intern și de o atitudine complet deconectată de la baza partidului și de la realitate”.
De altfel, față de momentul alegerilor din 2020, USR a pierdut în jur de 20 de parlamentari.
O problemă a conducerii
Plecările pe bandă rulantă din USR dezvăluie o problemă structurală a partidului. Majoritatea celor care au decis să părăsească formațiunea au invocat o disfuncție în interiorul conducerii USR. De altfel, lucrul acesta nu ar trebui să reprezinte o surpriză. Actuala conducere, centrată în jurul lui Cătălin Drulă, este compusă în linii mari din membri vechii conduceri, din jurul lui Dan Barna. După plecarea lui Dacian Cioloș, vechea gardă din USR a revenit la butoanele partidului, realizând o rocadă între Barna și Drulă.
Astfel că noua conducere din USR este în linii mari vechea conducere a partidului. Ori din acest punct de vedere lucrurile sunt cât se poate de clare. Vechea gardă din USR a început să fie disfuncțională încă după alegerile prezidențiale din 2019. La momentul respectiv mai mulți membri ai partidului au ales să părăsească formațiunea pentru că Dan Barna, învins și umilit în alegeri se agăța cu disperare de scaunul de președinte al USR. Conducerea dezastruasă a lui Barna a fost înlocuită o perioadă scurtă de conducerea lui Dacian Cioloș, după fuziunea USR cu PLUS, dar apoi s-a revenit la vechea gardă, de data aceasta, în fruntea USR fiind Cătălin Drulă. Conducerea acestuia se dovedește a fi la fel de disfuncțională ca și în cazul lui Dan Barna. În anul electoral 2024, USR pierde membri, iar cu o astfel de conducere însăși supraviețuirea politică a USR este în joc.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
