Guvernul Bolojan vrea o reformă a pensiilor speciale, după ce România a făcut una în urmă cu doi ani, doar că nu a fost suficient pentru a convinge Comisia Europeană, care ulterior a decis să suspende 231 de milioane de euro din PNRR.
Guvernul Bolojan intră în conflict cu sistemul de justiție în loc să se concentreze pe ceea ce a cerut Comisia Europeană: impozitarea tuturor pensiilor speciale.
Reforma din 2023 și impozitarea progresivă a pensiilor speciale
În 2023, România a adoptat Legea 282 care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, militari și implicit creșterea anilor de vechime, dar mult mai important e că legea venea cu o impozitare progresivă pe partea de necontributivitate din pensia specială a magistraților. Tot legea din 2023 a decis că pensia magistraților nu poate depăși valoarea ultimului salariu.
Legea pregătită de Guvern nu era una perfectă și imediat a fost desființată de Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au arătat că impozitarea progresivă a pensiilor speciale, în funcție de salariul mediu, ar face ca an de an să fie recalculate pensiile speciale.
Guvernul a introdus impozitarea progresivă în funcție de salariul mediu net și brut, ceea ce din start a descalificat impozitarea. Nicio pensie nu poate fi calculată în funcție de un venit care se modifică de la an la an.
CCR a desființat impozitarea pensiilor speciale de două ori: în august 2023 când s-a pronunțat pe Legea 282/2024 și în decembrie 2024 când s-a pronunțat art. 101 din Codul Fiscal privind impozitarea pensiilor speciale ale magistraților.
„În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, spunea CCR, în decembrie 2024.
Comisia a suspendat fondurile PNRR din cauza deciziei CCR
Comisia Europeană a luat decizia de a suspenda 231 de milioane de euro din PNRR. Oficialii de la Bruxelles au considerat că România nu a reușit reducerea costurilor cu pensiile speciale, element fundamental în jalonul din PNRR.
Comisia Europeană explică, în scrisoarea de suspendare, că fondurile au fost suspendate deoarece Curtea Constituțională a respins supraimpozitarea pensiilor mari și foarte mari, supraimpozitare care se aplica doar pe partea de necontributivitate, adică acea parte specială plătită din bugetul statului an de an. Comisia Europeană își dorea ca această parte de necontributivitate să fie redusă și să crească partea de contributivitate prin creșterea vechimii în muncă.
Un alt aspect important e acela că oficialii de la Bruxelles nu se refereau doar la pensiile magistraților, ci la toate pensiile care au o parte de necontributivitate, aici fiind incluși și militarii, polițiștii și alte categorii de speciali. Războiul guvernului Bolojan cu magistrații este unul nejustificat, deoarece vor trebui să reducă și pensiile celorlalte categorii care au o parte de necontributivitate.
„Pe această bază, Comisia a considerat că impozitarea mai mare a pensiilor mari și foarte mari, care a fost un element-cheie al reformei, a consolidat caracterul contributiv al regimului de pensii speciale și a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii în ansamblu.
În urma Deciziei nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înțelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 privind impozitarea mai mare a pensiilor mari și foarte mari nu pot fi puse în aplicare de către Guvern.
Din acest motiv, jalonul 215, care cerea „consolidarea principiului contributivității în sistemul de pensii” și „corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor regimuri de pensii speciale și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributiv” poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător”, explică Comisia Europeană, în scrisoarea de suspendare a fondurilor PNRR (foto mai jos).
În prezent, pensiile magistraților reprezintă 80% parte de necontributivitate și doar 20% parte de contributivitate. Guvernul a introdus măsura ca pensia magistraților să se calculeze la 80% din venitul brut, ceea ce este oricum mult mai mult decât toate celelalte categorii de pensionari, chiar și decât alte categorii de speciali care au doar 65%.
Pentru a debloca banii din PNRR, România va trebui să găsească imediat o soluție pentru impozitarea părții de necontributivitate, astfel încât să reducă cheltuielile statului cu toate pensiile speciale.
În cazul în care Guvernul va dori să evite Curtea Constituțională, va trebui să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și să ceară lămuriri atât în privința conflictului de interese de la CCR, unde magistrații sub beneficiari de pensii speciale, cât și în privința reformei pensiilor de serviciu. Potrivit art. 148 din Constituție, dreptul european are prioritate în fața dreptului național. Dacă CJUE va da o sentință favorabilă Guvernului, atunci Curtea Constituțională și nicio instanță nu va putea interveni să mai blocheze reformele.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
