ANALIZĂ Impozite și taxe pe salarii. România, în context european

Inquam Photos / Octav Ganea
Sura foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România este una dintre țările Uniunii Europene cu cele mai mari impozite aplicate muncii. Diferența dintre salariul brut și salariul net este una simțitoare: aproximativ 42%. Cu alte cuvinte, un angajat rămâne cu puțin mai mult de jumătate din salariul brut în mână după ce plătește toate taxele la stat. Vorbim aici de contribuția obligatorie la sănătate (CASS), contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția obligatorie pentru muncă (CAM) și impozit pe veniturile din salarii.

Aici există ce-i drept câteva nuanțe. Angajații cu un venit lunar brut mai mic de 3.600 de lei beneficiază în temeiul legii, de o deducere personală calculată în funcție de valoarea salariului și de numărul de persoane avute în întreținere. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru angajații cu un salariu minim de 3.000 lei (maxim 4.000 lei) 200 de lei sunt scutiți de taxe și contribuții (impozit salarii și contribuții aferente).

Totuși, România rămâne una dinre țările cu cele mai mari impozite aplicate muncii la nivel europen. La nivelul UE doar câteva țări ne depășesc la acest capitol. Printre ele sunt Belgia și Finlanda. Ne-am oprit la acestea pentru că ambele aplică un sistem progresiv de taxare și ambele au politici sociale bine puse la punct.

Sistemul taxelor pe salarii în Belgia și Finlanda

În Belgia, impozitul pe salariu este reglementat de Codul Fiscal belgian (Code des impôts sur les revenus). Acesta este principala legislație fiscală care stabilește regulile și procedurile pentru impozitarea veniturilor individuale, inclusiv impozitul pe salariu. Astfel, impozitul pe salariu se aplică pe baza unui sistem de impozitare progresiv, ceea ce înseamnă că impozitul crește pe măsură ce venitul crește. Impozitul pe salariu în Belgia include impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

În 2021, structura de impozitare pentru impozitul pe venit în Belgia arăta în felul următor: Până la 13.440 euro: 25%; între 13.440 euro și 23.720 euro: 40%; între 23.720 euro și 41.060 euro: 45%; între 41.060 euro și 68.600 euro: 50%; peste 68.600 euro: 50%

În Finlanda, impozitul pe salariu este calculat pe baza legii fiscale numită „Legea privind impozitul pe venit”. Sistemul este similar cu cel din Belgia, ceea ce înseamnă că impozitul crește pe măsură ce venitul crește. În plus față de impozitul pe venit, există și contribuții sociale plătite de angajator și angajat pentru a finanța sistemul public de asigurări sociale.

În 2021, structura de impozitare pentru impozitul pe venit în Finlanda arăta în felul următor: până la 18.600 euro: 0%; între 18.600 euro și 27.900 euro: 6,25%; între 27.900 euro și 45.100 euro: 17,25%; între 45.100 euro și 79.300 euro: 21,25%; între 79.300 euro și 109.100 euro: 31,25%; peste 109.100 euro: 33%.

Diferențele salarile dintre România, Belgia și Finlanda sunt semnificative. Un salariu mediu din România ar avea un grad de impozitare mic atât în Belgia, cât și în Finlanda. Păstrând proporțiile însă putem observa că taxarea mare a salariilor din România este puțin justificată în contextul în care asigurările sociale nu se ridică la nivelul așteptărilor. Cu alte cuvinte, deși statul colectează destul de mult, românii nu se bucură de servicii medicale de top sau de pensii mari. Altfel spus, în România nu există (încă) o justificare solidă pentru nivelul mare de taxe și impozite aplicat salariilor.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL