În ultimii ani, partidele extremiste au câștigat teren în multe state europene, alimentate de crize economice, sociale și identitare. Deși impactul lor variază de la o țară la alta, metodele prin care ele au fost izolate oferă lecții valoroase pentru România, unde partidele pro-europene încearcă să construiască un „cordon sanitar” împotriva acestor forțe, coalizându-se în Parlament și la guvernare
Franța – Frontul Național și strategia izolaționistă În Franța
Frontul Național (devenit ulterior Adunarea Națională) a fost ținta unui cordon sanitar riguros de-a lungul decadelor. Partidele tradiționale, de la stânga la dreapta, au refuzat constant alianțe cu extrema dreaptă, mai ales în tururile doi ale alegerilor. Exemplul clasic este cel din 2002, când Jacques Chirac a câștigat alegerile prezidențiale cu sprijinul larg al electoratului de stânga, care a votat „împotriva” lui Jean-Marie Le Pen. Cu toate acestea, ascensiunea treptată a partidului sub conducerea lui Marine Le Pen ridică întrebări despre limitele acestei strategii.
Germania – AfD și excluderea sistematică
În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreaptă, a fost marginalizat de toate partidele parlamentare. „Pactul de la Karlsruhe”, un acord tacit între formațiunile politice, a stabilit clar că AfD nu poate participa la guvernare, nici măcar la nivel regional. Această izolare politică este susținută și de o retorică fermă împotriva extremismului, inclusiv din partea liderilor conservatori, cum a fost Angela Merkel și chiar din partea social democraților germani conduși de Olaf Scholz. Cu toate acestea, prezența AfD în parlamentele regionale și Bundestag demonstrează că izolarea politică nu este întotdeauna suficientă pentru a reduce atractivitatea unui partid.
Italia – Fracturarea cordonului sanitar
Italia oferă un exemplu diferit, unde partidele extremiste precum Liga lui Matteo Salvini și Frații Italiei au fost cooptate în coaliții guvernamentale. Absența unui cordon sanitar clar a permis acestor partide să-și normalizeze mesajele și să câștige legitimitate. Giorgia Meloni, lidera Fraților Italiei, este acum premierul Italiei, reflectând o reconfigurare a spectrului politic care face ca strategia izolării să fie aproape imposibilă. Cooptarea extremei drepte la guvernare a dus la o moderare a politicilor radicale și a făcut ca unele partide populiste, precum Mișcarea Cinci Stele, care inițial erau cotate foarte sus în intenția de vot, să piardă sprijinul treptat al electoratului pe fondul unei prestații slabe.
România – Provocările formării unui cordon sanitar
În România, fenomenul extremismului politic este reprezentat în principal de AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), POT și SOS. Creșterea acestor partide se datorează unei combinații de mesaje populiste, retorică anti-sistem și teme naționaliste. Spre deosebire de țările cu democrații consolidate, în România formarea unui cordon sanitar este mai complexă din cauza a mai mulți factori.
Spre deosebire de Franța sau Germania, partidele din România au un istoric de instabilitate și lipsă de coeziune. Coalizarea forțelor pro-europene este adesea compromisă de rivalități istorice sau calcule electorale pe termen scurt. În acest context, încercarea de a izola AUR, POT și SOS necesită un efort susținut de coordonare.
AUR, POT și SOS capitalizează pe nemulțumirile unui segment semnificativ al populației, care se simte neglijat de partidele tradiționale. Izolarea politică a celor trei riscă să întărească percepția acestira drept „victime” ale sistemului, crescând astfel atractivitatea lor electorală.
În timp ce în Germania și Franța liderii politici sunt aproape unanimi în condamnarea extremismului, în România discursul politic este mai fragmentat. Unele partide evită să ia o poziție fermă împotriva AUR, POT și SOS fie din teama de a pierde voturi, fie din calcule strategice.
Experiențele altor state europene arată că izolarea partidelor extremiste este o strategie necesară, dar nu suficientă. Succesul depinde de coeziunea partidelor democratice, de adresarea problemelor sociale care alimentează extremismul și de o comunicare eficientă cu electoratul. România se află într-un moment crucial, iar lecțiile învățate din Europa pot fi extrem de valoroase în acest moment.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
