ANALIZĂ Măsurile fiscal-bugetare, cartoful fierbinte din coaliție

PNL-PSD-rotativa-guvernamentală
PNL-PSD-rotativa-guvernamentală. Sursa foto: INQUAM PHOTOS / OCTAV GANEA

Zilele acestea au apărut noi tensiuni în cadrul coaliției de guvernare. Motivul este legat de noile măsuri fiscal-bugetare propuse de PSD care ar trebui să stabilizeze bugetul de stat pentru anul viitor și să prevină apariția unui deficit bugetar prea mare. Liberalii au câteva linii roșii peste care nu vor să treacă, iar social democrații nu par a fi înclinați către un compromis. Iată ce trebuie să știm în acest caz.

Liniile roșii ale PNL

Pentru votul pe asumarea răspunderii guvenului pe noile măsuri fiscale, liberalii au cerut câteva lucruri de la care nu vor să facă rabat. În primul rând aceștia susțin menținera cotei unice de impozitare. Acesta a fost în trecut un subiect amplu dezbătut în coaliție. Social democrații au cerut o impozitare progresivă, pe modelul Germaniei, însă liberalii s-au opus încă de atunci acestei idei. Economiștii spun de multă vreme că discuția este una de formă și nu de fond pentru că ceea ce contează de fapt este capacitatea de colectare a ANAF, una care momentan nu este nici pe departe perfectă. România a mai avut în trecut un sistem de impozitare progresivă în 2005 și a decis să treacă în final la cota unica. Liberalii nu sunt dispuși în acest moment să revină la impozitarea progresivă.

Totodată, aceștia vor să susțintă în continuare mediul de afaceri prin menținerea cotei de impozitare la dividente la 8%. PNL a cerut totodată să fie identificate măsurile prin care marile companii să plătească impozit pe profitul pe care îl realizează în România.

„Susţinem ca la nivelul profesiilor liberale şi a PFA-urilor să se impună un plafon pentru CASS”, a spus Nicolae Ciucă.

Liderul liberalilor a spus totodată că susține introducerea impozitului de 1% pentru cifra de afaceri, dar și impozitarea IMM-urilor cu pragurile de 1% până în 60.000 de euro și cu 3% până la 500.000 de euro.

La rândul său, ministrul Finanţelor a declarat că avem un jalon, 207, prin care trebuie să prezentăm o lege privind Codul Fiscal, care să asigure o creştere economică sustenabilă. Întrebat care va fi deficitul bugetar la finalul anului, Marcel Boloş a spus că s-a înregistrat un deficit de 2,3% în luna iunie, 2,44% în iulie şi vor închide luna august, estimat, la 2,7%.

”Dacă păstrăm actualul ritm de deficit bugetar pe care l-am avut în aceste luni, ne iese sub 5%”, a explicat Boloş.

Liberaii sunt dispuși totuși să abordeze chestiuni precum facilități fiscale, facilități pentru utilități și ajutor de stat personalizat pentru investițiile care depășesc 50 de milioane de euro. De asemenea, Nicolae Ciucă a spus și care sunt elementele fundamentale pe caare liberalii le susțin.

„Am avut discuții și am prezentat cât se poate de clar care sunt elementele fundamentale pe care PNL le-a susținut și le susține pentru angajarea acestei răspunderi. Elementele fundamentale sunt trei: reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea evaziunii fiscale și măsurile fiscale.”

Ciucă a mai fost clar într-o altă chestiune. Măsurile nu trebuie să afecteze populația.

„Avem nevoie ca prin aceste colectări la buget și reducerea cheltuielilor să putem asigura banii necesari pentru cofinanțarea proiectelor de dezvoltare și modernizare a României. Avem nevoie de fonduri să putem să susținem plata pensiilor și a salariilor. Toate aceste măsuri nu trebuie să afecteze veniturile populației”.

Porpunerile de reducere a deficitului stârnesc tensiuni

Social democrații au propus o serie de măsuri care ar intra în vigoare în două etape. Mai exact, de la 1 octombrie se vor elimina unele facilități fiscale (în agricultură, construcții și IT). Totodată, social democrații au cerut plata contribuției la sănătate pe venit real pentru profesiile liberale (PFA), creșterea salariului minim la 3.300 lei, creșterea taxelor pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță, taxe pe mașini și case scumpe, creșterea impozitelor pentru micile afaceri, TVA crescut: activități turistice și de agrement. Așa cum am văzut deja, unele dintre aceste propuneri intră în contradicție cu cerințele PNL (de pildă menținerea TVA-ului la actualul nivel).

A doua tranșă de măsuri ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Vorbim aici despre impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din CA, majorarea accizelor pentru tutun, alcool și energie, creșterea salariului minim la 3.750 lei. Și în acest caz ar putea exista neînțelegeri între PNL și PSD, în special pe marile companii.

În final, narativul PSD este în contradicție cu cel al liberalilor. Social democrații, în virtuatea unei viziuni de stânga vor să taxeze la sânge afacerile mai mici sau mai mari, în timp ce liberalii consideră că intervenția statului în piață ar trebui limitată. În aceste condiții găsirea unui numitor comun în acest caz s-ar putea dovedi a fi o misiune tot mai dificilă.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: