Anunțul liderului AUR, George Simion, privind depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan vine într-un moment-cheie pentru scena politică românească. Un sondaj INSCOP dat publicității chiar în ziua anunțului arată că AUR conduce detașat în preferințele electoratului, cu peste 40%, în timp ce PSD cade pe locul al treilea, după PNL. În acest context, moțiunea pare să fie mai mult decât un simplu act de opoziție: este o mișcare calculată cu scop electoral și strategic. Însă ce spune matematica parlamentară? Poate AUR să dărâme Guvernul prin moțiune? Cine ar putea susține inițiativa și ce șanse reale are?
Ce presupune o moțiune de cenzură: pragul de 234
Conform Constituției României, moțiunea de cenzură este principalul instrument prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, moțiunea are nevoie de cel puțin 234 de voturi, adică majoritatea absolută a celor 466 de parlamentari (330 deputați și 136 senatori).
AUR are 89 de parlamentari. Chiar dacă reușește să atragă în mod garantat sprijinul celor 26 de parlamentari SOS România (partid aliat ideologic), și eventual pe cei 14 din POT și o parte din neafiliați, ajunge la un maxim estimativ de 153 de voturi, într-un scenariu optimist.
Prin urmare, lipsesc cel puțin 80 de voturi pentru atingerea pragului de 234 necesar adoptării moțiunii.
AUR ar putea însă găsi un aliat în PSD. Social democrații au amenințat astăzi cu ieșirea de la guvernare după aprobarea măsurilor fiscale. Declarația a fost făcută chiar de către Sorin Grindeanu. Cu 131 de parlamentari, PSD este singurul partid care, dacă s-ar alătura AUR, ar putea înclina decisiv balanța. Însă o astfel de decizie ar avea costuri politice uriașe. Sprijinirea unei moțiuni AUR–SOS ar echivala cu o asociere directă cu extrema dreaptă, un pas riscant pentru un partid care încearcă să recupereze teren în urbanul moderat și să rămână relevant în plan extern. Deși PSD este în opoziție față de numeroase măsuri ale guvernului Bolojan, nu există semnale oficiale că ar sprijini demersul AUR, iar liderii partidului au evitat până acum orice colaborare parlamentară cu AUR.
Ce urmărește George Simion cu moțiunea de cenzură?
Deși șansele ca moțiunea de cenzură să ducă efectiv la căderea Guvernului Bolojan sunt reduse, demersul inițiat de liderul AUR are o logică politică bine calculată. Pentru George Simion, moțiunea nu este doar un instrument de contestare parlamentară, ci o mișcare strategică cu multiple obiective, în special în contextul ascensiunii AUR în sondaje.
Într-un moment în care PSD a pierdut teren în opțiunile de vot (potrivit sondajului INSCOP), iar USR stagnează, George Simion vizează preluarea completă a rolului de voce principală a opoziției. Prin depunerea moțiunii, AUR se poziționează ca singura formațiune activă și agresivă împotriva guvernării, captând atenția alegătorilor nemulțumiți și a presei.
Moțiunea este, în esență, o capcană politică pentru PSD. Simion mizează pe două scenarii, ambele avantajoase pentru el. Dacă PSD votează moțiunea, AUR își revendică victoria și se erijează în forța care „a dărâmat guvernul”. În același timp, creează imaginea unei alianțe de facto AUR–PSD, ceea ce poate compromite social-democrații în fața electoratului moderat.
Dacă PSD refuză să voteze, AUR va acuza public partidul condus de Marcel Ciolacu că este „complice la menținerea guvernării PNL”, pierzând statutul de opoziție autentică. Astfel, Simion erodează credibilitatea PSD în rândul electoratului anti-sistem și conservator.
Moțiunea oferă AUR ocazia de a măsura coeziunea taberei guvernamentale, de a vedea câți parlamentari din PNL, UDMR sau neafiliați ar putea fi atrași într-un viitor joc politic. Chiar dacă nu va cădea guvernul, numărul mare de voturi „pentru” ar semnala fragilitatea executivului, ceea ce ar putea duce la remanieri sau chiar la o criză politică de durată.
În concluzie, moțiunea de cenzură anunțată de AUR este, în primul rând, o strategie de poziționare electorală și de presiune politică. George Simion nu se așteaptă realist să doboare Guvernul Bolojan, dar vizează să câștige pe toate celelalte fronturi: imagine, presiune, spațiu mediatic și polarizarea electoratului.
Indiferent de rezultat, moțiunea îl ajută să-și confirme statutul de lider de facto al opoziției și să împingă celelalte partide într-un joc al clarificărilor. Este o demonstrație că AUR joacă acum la nivelul marilor partide, nu doar ca outsider, ci ca actor central pe tabla de șah a politicii românești.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
