Nicușor Dan ține România blocată de mai bine de o lună și ignoră majoritatea parlamentară care l-a propus premier pe Ilie Bolojan. Dan este președintele care se implică direct în guvernarea țării, deși Constituția prevede o separare a puterilor în stat, pe care matematicianul pare să o nu o cunoască.
Ce trebuie să facă Președintele când funcția de premier este vacantă?
Nicușor Dan a devenit președinte într-o perioadă în care România avea guvern interimar și a crezut că e treaba sa să guverneze. Potrivit Constituției, rolul președintelui este de mediere, nu de negociator al majorității parlamentare.
„Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, spune Constituția.
În momentul în care funcția de premier este vacantă, Președintele României este obligat să consulte partidele și să desemneze un premier. Doar că în Constituție nu este trecut un termen limită și astfel s-a ajuns la această întârziere nejustificată.
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, spune art. 103 din Constituție.
Poate Președintele să desemneze premier pe cine vrea el?
De multe ori s-a considerat că Președintele României ar avea această putere, deși Constituția îl obligă să consulte partidul sau partidele care au majoritatea parlamentară. Prin urmare, Președintele trebuie să țină cont de majoritatea parlamentară, nu de preferințele sale.
Curtea Constituțională a explicat de mai multe ori că Președintele nu poate desemna pe cine vrea el. În 2014, CCR a precizat că majoritatea parlamentară este esențială pentru formarea unui Guvern.
„Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului. (…) Președintele ”are doar competența a desemna drept candidat (…) pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentulu”, spuneau judecătorii constituționali în 2020, citând dintr-o decizie din 2014.
CCR a revenit la aceeași decizie și în 2018, și în 2020, arătând de fiecare dată că desemnarea premierului trebuie să țină cont de majoritatea parlamentară, nu de preferințele Președintelui.
Președintele României poate refuza o propunere de premier venită din partea partidului sau coaliției care deține majoritatea parlamentară, însă acest lucru nu înseamnă o sfidare a Parlamentului. Președintele este nevoit să aștepte o altă propunere de premier venită din partea partidului/alianței care deține majoritatea parlamentară și nu are libertatea să desemneze pe cine vrea el.
Spre exemplu, în 2016, PSD-ALDE au propus-o premier pe Sevil Shhaideh, iar fostul președinte Klaus Iohannis a refuzat-o. Ulterior, PSD a venit cu o altă propunere pentru funcția de premier: Sorin Grindeanu, care a fost desemnat de Iohannis.
„Când am avut consultări cu partidele politice PSD si ALDE, care au ţinut să vină împreună la consultări, mi-au propus-o pe doamna Sevil Shhaideh pentru funcţia de prim ministru. Am cântărit cu grijă argumentele pro şi contra şi am decis să nu accept această propunere. În consecinţă, solicit coaliţiei PSD-ALDE să facă altă propunere”, a declarat Iohannis, în 2016.
Cât poate amâna președintele?
Faptul că în Constituție nu sunt trecute termene limită l-a determinat pe Nicușor Dan să creadă că poate amâna cât vrea. Constituția prevede că președintele trebuie să cheme partidele la consultări când funcția de premier este vacantă. În acest caz, CCR ar trebui să se pronunțe din nou și să precizeze dacă Președintele trebuie să facă aceste consultări imediat ce funcția de premier a rămas liberă sau le face când vrea el.
Guvernul interimar poate funcționa pentru un termen de 45 de zile, potrivit art. 107, alin 4 din Constituție. Acest termen expiră pe 20 iunie 2025 pentru guvernul interimar Predoiu. Este pentru a doua oară când România are un guvern interimar atât de lung, după cazul din 2009. Dar cazul din 2009 poate fi explicat prin prisma alegerilor prezidențiale din acel an. În 2025, Nicușor Dan nu are ce să mai aștepte, mai ales că România are nevoie urgent de măsuri pentru reducerea deficitului.
Ce au făcut Băsescu și Iohannis?
Traian Băsescu a fost mereu considerat un președinte-jucător, iar Nicușor Dan ar vrea să-i calce pe urme. În criza politică din 2009, când a fost cel mai lung guvern interimar, președintele Băsescu a consultat imediat partidele parlamentare. În acea perioadă de două luni, cât a rezistat guvernul interimar, Traian Băsescu a consultat partidele de mai multe ori și a avut mai multe desemnări.
Guvernul Boc 1 a fost demis pe 13 octombrie 2009, iar pe 15 octombrie Traian Băsescu l-a desemnat premier pe Lucian Croitoru, care nu a primit votul de încredere al Parlamentului. Băsescu a avut din nou consultări cu partidele și l-a desemnat premier pe Liviu Negoiță, dar acesta n-a avut nicio șansă să construiască o majoritate parlamentară și nici măcar nu a mers în Parlament. Pe 17 decembrie 2009, Băsescu l-a desemnat din nou pe Boc care a format o majoritate parlamentară pe 23 decembrie.
În perioada 13 octombrie 2009 – 17 decembrie 2009, Traian Băsescu a desemnat trei premieri și a consultat oficial partidele de mai multe ori.
Klaus Iohannis a avut o altă abordare și a preferat să nu intre în conflict cu Parlamentul. Iohannis a acceptat premierii PSD și nu a tras de timp. În perioada 2015-2019, Klaus Iohannis a desemnat premieri din PSD și abia din 2019 a avut posibilitatea să desemneze premieri din PNL.
Nicușor Dan îl poate refuza pe Ilie Bolojan?
Nicușor Dan este președintele care a amânat cel mai mult consultările cu partidele, în timp ce ceilalți președinți le organizau imediat după căderea guvernului. Abia pe 17 iunie 2025, Nicușor Dan a organizat oficial consultările cu partidele pentru desemnarea premierului. Și consultările au eșuat pentru că Nicușor Dan nu ar fi de acord cu anumite măsuri dorite de liderul PNL.
Ilie Bolojan este premierul propus de majoritatea parlamentară, însă Nicușor Dan refuză desemnarea pentru că nu îi place programul de guvernare. Dacă Ilie Bolojan este susținut de majoritatea parlamentară, atunci președintele Nicușor Dan este obligat să-l desemneze premier. Partidele s-au arătat de acord cu această propunere de premier, iar problema rămâne la Președintele României care refuză să facă desemnarea și în acest caz se ajunge la un conflict cu Parlamentul, așa cum a precizat CCR.
România trebuie să prezinte măsurile de reducere a deficitului, dar până la acest moment nu are un guvern care să-și asume astfel de măsuri. Chiar dacă creșterea TVA nu e pe placul lui Nicușor Dan, o astfel de măsură poate fi impusă de creditorii internaționali foarte curând, dacă nu reducem deficitul bugetar. În urmă cu câteva săptămâni, FMI i-a recomandat României să crească TVA-ul la 20-21%. În următoarea perioadă, FMI ar putea să ne constrângă să adoptăm astfel de măsuri, așa cum s-a întâmplat în criza economică din 2009.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
