Marcel Ciolacu, președintele PSD și premierul României, a vorbit recent despre reforma pensiilor generale, promițând că nu vor mai exista pensii de 1.000 de lei. Liderul PSD s-a înscris într-o cursă lungă de promisiuni, deși în realitate partidul său ratează cele mai importante reforme și pierde miliarde de euro din PNRR.

„Vor fi majorate pensiile cu prioritate. Regula de bază a Comisiei în momentul acesta este pentru pensiile generale să majorăm pensiile și să închidem din inechitățile din interiorul legii”, a declarat Marcel Ciolacu.

Pensiile speciale, o telenovelă politică

Marcel Ciolacu vorbește despre eliminarea inechităților, deși partidul său întârzie de 1 an de zile reforma pensiilor speciale, care reprezintă cea mai mare inechitate din sistemul național de pensii.

Proiectul privind reforma pensiilor speciale a fost respins de Curtea Constituțională, la început de august, și trebuie refăcut de Ministerul Muncii, controlat de 2 ani de PSD. Primul ministru PSD care trebuia să facă reforma pensiilor speciale a fost Marius Budăi, iar acum responsabilitatea este pe umerii Simonei Bucura-Oprescu. Ministerul Muncii trebuie să lucreze cu Ministerul Justiției pentru a finaliza această reformă, însă după 2 luni de la decizia CCR nu se mai știe nimic.

Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR și trebuia realizată la final de 2022, după cum arată proiectul (foto mai jos). România a ratat trimestrul 4 din 2022 pentru intrarea în vigoare a reformei pensiilor speciale, ceea ce înseamnă că nu va primi în acest an banii respectivi.

România nu a îndeplinit nici măcar toate jaloanele din cererea de plată 2, care nu a intrat nici acum în conturile Ministerului Finanțelor, deși cererea de plată s-a depus din decembrie 2022. Abia la sfârșit de septembrie s-a primit aviz pozitiv pentru cererea de plată 2, care va urma să intre în conturile Finanțelor, dar nu se știe când.

Marcel Ciolacu a precizat că discută cu Comisia Europeană despre pensiile speciale, pentru a pregăti un nou proiect, deși oficialii de la Bruxelles au fost destul de clari până acum și au cerut eliminarea acestora.

„Mai sunt 3 lucruri de negociat: unde ne încadrăm cu calculul, ce luni se iau în calcul când se calculează pensia magistraților. Este această negociere care mai durează, ultimul draft a fost trimis de ministerul Justiției acum 48 de ore și așteptăm răspunsul Comisiei astfel încât să facem amendamentele să le trecem prin Parlament și mai mult ca sigur va fi contestată la CCR. Avem termen până la 1 noiembrie”, a declarat Ciolacu.

Reforma pensiilor generale, întârzieri la fel de mari

Dacă reforma pensiilor speciale depinde și de alte ministere, precum cel al Justiției, MAI sau Apărării Naționale, reforma pensiilor generale este doar responsabilitatea Ministerului Muncii aflat sub controlul PSD.

În trimestrul 1 din 2023, Ministerul Muncii trebuia să finalizeze reforma sistemului național de pensii. Până în octombrie 2023 nu a existat nici măcar o discuție despre această reformă care va afecta milioane de români. Nu a fost prezentată nici măcar o schiță de proiect. Nimeni nu știe cum va arăta această reformă.

Marcel Ciolacu vrea ca până la 1 ianuarie 2024 să fie promulgată legea pensiilor, adică cu o întârziere de cel puțin 9 luni, în cel mai pozitiv scenariu. Orice întârziere a unei reforme înseamnă o întârziere a cererilor de plată. Cu alte cuvinte, România primește mult mai târziu banii europeni, iar proiectele stagnează.

Salariile bugetarilor, o reformă cu potențial de grevă

Ministerul Muncii trebuia să adopte legea salarizării bugetarilor până la sfârșitul trimestrului 2 din 2023 (foto mai jos), adică până în iunie 2023. Nici până astăzi nu există vreo discuție pe scena politică despre legea salarizării, care are potențial de grevă generală.

Legea salarizării este un subiect mult mai sensibil decât legea pensiilor, deoarece în cazul în care anumite sindicate vor fi nemulțumite de noile salarii, atunci vor declanșa greva, așa cum au făcut profesorii în urmă cu 4 luni. Noua lege a salarizării va trebui să includă toate promisiunile pe care coaliția PSD-PNL le-a făcut în fața profesorilor pentru a opri greva generală din educație. În cazul în care Ministerul Muncii nu va include acele promisiuni în noua lege a salarizării, există din nou riscul de grevă.

Nemulțumiri ar putea să apară și în alte domenii, iar o negociere între Ministerul Muncii și sindicate va fi obligatorie pentru a ajunge la o formă finală a legii salarizării. Este greu de crezut că aceasta va fi adoptată în 2023 și cel mai probabil va fi finalizată undeva în primăvara anului 2024. Ministerul Muncii demonstrează mereu o întârziere de circa un an când e vorba de reforme.

Câte miliarde pierde România

După cum s-a văzut la cererea de plată 2, Comisia Europeană nu aprobă plata dacă toate jaloanele nu sunt îndeplinite. Cele 2,7 miliarde de euro din cererea 2 ar putea ajunge în România abia la sfârșitul acestui an.

Marcel Ciolacu a spus că, în cazul în care nu se va face reforma pensiilor speciale, Guvernul va depune cererea de plată 3 și va pierde doar 1,4 miliarde de euro.

„Dacă nu închidem acest jalon, vom depune fără închiderea acestui jalon, iar România va pierde 1,4 miliarde de euro. Poți să rezolvi și după 1 noiembrie, că ai șase luni”, a precizat premierul.

Dar fără un jalon îndeplinit, România nu va primi niciun ban din cererea de plată 3, care are o valoare de 3,1 miliarde de euro. Jalonul privind reforma pensiilor speciale este inclus în cererea de plată 3. România trebuia să trimită la Comisia Europeană cererea de plată 3 încă din iunie 2023, însă fără reforme nu poate decât să aștepte.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News