PNRR și fondurile europene sunt în scădere în 2025 și reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se va confrunta noul guvern. Economia românească este dependentă de banii de la Uniunea Europeană (UE) care pe lângă numeroasele proiecte realizate, au impact pe piața muncii și la bugetul statului. Totuși, noul președinte al țării nu se grăbește să instaleze un nou guvern, în condițiile în care România este constrânsă să-și asume mai multe reforme pentru a nu pierde banii din PNRR și fondurile UE nerambursabile.
România ar putea pierde 700 de milioane de euro din PNRR
Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu a reușit să implementeze reformele pe care România și le-a asumat în PNRR și am putea pierde 700 de milioane de euro în iunie. Acești bani erau pentru reforma pensiilor speciale și schimbarea șefilor din companiile energetice.
România ar putea să deblocheze acești bani dacă va implementa reformele, însă nu mai are foarte mult timp la dispoziție, ținând cont că PNRR se va termina pe 31 august 2026. Ministerul Energiei încearcă să schimbe mai mulți șefi de companii din domeniul energetic, după cum a anunțat ministrul Burduja. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană se va lăsa convinsă de tentativele oficialilor români și va debloca cele 300 de milioane de euro pentru această reformă.
„De altfel, în baza unei ordonanțe, a unui articol adoptat în Guvern, am purces deja la anumite revocări și numiri de administratori sau membri ai Consiliului de Supraveghere la Complexul Energetic Oltenia, la Electrocentrale Craiova și urmează câteva companii listate”, a spus Burduja, în martie.
România mai are de accesat 19 miliarde de euro din PNRR și timpul foarte scurt arată că nu va fi accesată întreaga sumă. Pe 10 iunie, Ministerul Finanțelor va primi 1,3 miliarde de euro din tranșa a treia din PNRR, fără cei 700 de milioane de euro amintiți mai sus. O sumă mică, dar importantă pentru o țară cu un deficit bugetar uriaș.
Guvernul român trebuie să depună cererea de plată numărul 4 până în luna iulie, care este în valoare de 5,7 miliarde de euro brut. Până la final de 2025, România intenționează să mai depună o cerere de plată, iar anul viitor cererile 7 și 8 vor fi comasate în una singură. Pentru cererea de plată numărul 4, Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene, a precizat că au fost îndeplinite 28 de jaloane din cele 46, iar alte 18 sunt în implementare. Reforma fiscală este un aspect important pentru ca România să trimită cererea de plată 4, dar totul va fi decis de noul guvern.
„Reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi odată cu aprobarea lui în anul 2021. Aceasta este o certitudine. Se găseşte în jalonul 207 şi România acest angajament l-a transpus şi în planul fiscal, unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB şi valoarea acestui impact bugetar de 23 de miliarde de lei. Cum se va ajunge? Pe care cale se va ajunge la acest impact bugetar? Este decizia noului Guvern şi a coaliţiei de guvernare”, a precizat ministrul proiectelor europene.
Renegociere și riscul de a rămâne fără bani din PNRR pentru spitale
În aceste zile, guvernul interimar poartă negocieri cu Comisia Europeană privind PNRR-ul țării noastre. Obiectivele din PNRR trebuie implementate până la 31 august 2026, însă Parlamentul European a votat pentru prelungirea PNRR cu alte 18 luni. Decizia finală va fi la Comisia Europeană.
Una dintre cele mai mari probleme din PNRR o reprezintă finanțarea pentru spitale, după cum a precizat Boloș. 11 din cele 24 de spitale aflate pe lista de finanțare din PNRR ar putea pierde banii pentru proiectele aflate în derulare. Deși PNRR-ul ar fi trebuit să aducă investiții în special pentru refacerea sistemului medical, după o dură pandemie, Comisia Europeană ar putea opri chiar fondurile pentru spitale.
„În ceea ce priveşte lista de şantiere pentru spitale, este cel mai discutat subiect al Comisiei Europene, la această oră. Este urmărită direct problema de către directorul general al CG Recovery, pe care o ştie în amănunt, la nivel de listă de proiecte. Ne-am chinuit la ultima delegaţie pe care am avut-o cu doamna secretar de stat să îi convingem că acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi şantierele deschise, adică se lucrează pe şantier, să rămână în continuare în această listă de spitale”, a declarat Boloș, în aprilie.
Dacă România va reuși să convingă Comisia Europeană să continue finanțarea pentru spitale, atunci va fi o mare victorie pentru guvern și pentru sistemul medical din România, ținând cont de situația precară a unităților medicale. Până la finalul lunii mai, negocierile dintre România și Comisia Europeană ar trebui să fie încheiate și să avem o decizie finală.
Fondurile UE, în scădere
În 2024, România a avut o mare problemă cu atragerea fondurilor europene nerambursabile. Guvernul Ciolacu a atras doar 7,18 miliarde de euro din fondurile UE nerambursabile, cu 3,7 miliarde de euro mai puțin decât în 2023.
În condițiile în care a pierdut fonduri UE nerambursabile și bani din PNRR, fostul Guvern Ciolacu a continuat să finanțeze proiectele din bugetul statului sau din împrumuturi, ceea ce a umflat deficitul bugetar al țării.
Dar situația este și mai gravă în 2025. În trimestrul 1 din acest an, sumele rambursate de Uniunea Europeană sunt de 9,2 miliarde de lei, în scădere cu 25,4% față de aceeași perioadă din 2024. Teoretic ar trebui ca Guvernul să intervină și să ia măsuri urgent, dar România are un guvern interimar într-o perioadă în care economia se confruntă cu numeroase probleme.
Partidele și președintele bat pasul pe loc
Economia are numeroase probleme, iar deficitul bugetar și creșterea datoriei publice sunt marile provocări care au scăpat de sub control. Totuși, Nicușor Dan, noul președinte, transmite că nu e cazul să ne grăbim și formarea unui nou guvern ar putea să dureze chiar și o lună.
„Îmi doresc ca cât mult multe din aspectele programului de guvernare să fie stabilite între partide, deci nu vreau să ne grăbim cu formarea guvernului, să ne luăm un interval de 3-4 săptămâni”, a spus noul președinte, joi.
Nicușor Dan vrea să controleze negocierile dintre partide, deși potrivit Constituției acesta are alte roluri în stat, iar formarea unui guvern ține de negocierile din Parlament. Dar negocierile din Parlament se vor muta la Cotroceni, după cum dorește noul președinte.
România trebuie să rezolve urgent mai multe probleme, precum reforma fiscală. Marcel Boloș a arătat că cererea de plată 4 din PNRR nu poate fi trimisă dacă nu există o decizie a noului guvern privind reforma fiscală, însă noul guvern ar putea fi instalat pe la sfârșitul lunii iunie. Cererea de plată 4 trebuie depusă în iulie și este greu de crezut că noul guvern va putea prezenta o reformă în câteva săptămâni, după ce a amânat-o doi ani. Orice întârziere cu instalarea noului guvern nu face decât să aibă impact negativ asupra economiei, unde România trebuie să-și asume urgent mai multe reforme pentru a nu pierde banii de la Comisia Europeană.
„Până la sfârșitul anului mai sunt 7 luni, avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este o decizie a coaliției de guvernare, probabil a viitorului Guvern.
Avem ca și consecință a îndeplinirii sau neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru reforma fiscală, pentru a nu fi aplicabile prevederile articolelor 9 și 10 din regulamentul Comisiei Europene și să nu avem surprize neplăcute din partea Comisiei Europene referitor la măsurile pe care le va propune Consiliului ECOFIN”, a explicat Marcel Boloș, ministrul interimar al proiectelor europene.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
