Alegerile prezidențiale din Polonia din 2025 s-au încheiat cu un rezultat extrem de strâns, lucru care reflectă o polarizare profundă în societatea poloneză. Candidatul susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), Karol Nawrocki, a câștigat cu 50,89% din voturi, devansându-l la limită pe candidatul liberal, Rafał Trzaskowski, care a obținut 49,11%. Diferența de mai puțin de 2% între cei doi candidați subliniază diviziunile profunde dintre două viziuni opuse asupra viitorului Poloniei.
O țară împărțită în două lumi
Rezultatul reflectă un clivaj teritorial și ideologic clar. Electoratul urban, în special în marile orașe precum Varșovia, Gdańsk și Wrocław, l-a sprijinit masiv pe Trzaskowski. Acesta este perceput drept pro-european, progresist și angajat în consolidarea statului de drept și a cooperării cu Bruxellesul.
Regiunile rurale și conservatoare au votat covârșitor pentru Nawrocki, perceput ca un apărător al valorilor tradiționale, al suveranității naționale și al politicilor sociale conservatoare.
Această dinamică reia tiparul electoral din anii precedenți, însă diferența de vot a fost mai strânsă decât se anticipa în sondajele preelectorale, ceea ce indică o mobilizare puternică a taberei progresiste, dar și o fidelitate electorală ridicată pentru PiS în zonele sale tradiționale.
Prezența la urne a fost ridicată, peste 67%, semn că alegerile au fost percepute de public ca fiind decisive pentru direcția viitoare a țării. Miza nu a fost doar alegerea unui președinte, ci și echilibrul de putere între instituțiile statului. Cu un Parlament controlat de coaliția pro-europeană condusă de Donald Tusk, alegerea lui Nawrocki în funcția de președinte introduce o coabitare tensionată, în care veto-ul prezidențial poate fi folosit frecvent pentru a bloca inițiativele legislative ale guvernului. Această coabitare riscă să paralizeze anumite reforme, în special cele ce vizează justiția și relația cu UE.
Campania lui Nawrocki a beneficiat de sprijinul fățiș al unor figuri internaționale conservatoare, inclusiv Viktor Orbán și Donald Trump. În mod surprinzător, acesta a primit și sprijin simbolic din partea lui George Simion, liderul AUR din România. Deși acest sprijin a avut un impact redus în rândul electoratului polonez, el subliniază consolidarea unei axe ideologice de dreapta în Europa Centrală, în care liderii naționaliști se legitimează reciproc.
În schimb, votul diasporei poloneze a înclinat clar în favoarea lui Trzaskowski, în special în capitalele occidentale – Berlin, Londra, Paris –, însă acest vot nu a fost suficient pentru a contracara sprijinul masiv al lui Nawrocki în Polonia profundă.
Impactul intern: blocaj politic și întărirea conservatorismului
Victoria lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia produce un nou echilibru de putere în stat, unul fragil și tensionat. Deși președintele are atribuții limitate în sistemul politic polonez, poziția sa este strategică în raport cu guvernul condus de Donald Tusk, liderul coaliției liberale și pro-europene. Această coabitare între două tabere cu viziuni profund opuse asupra statului și societății anunță un blocaj instituțional semnificativ, cu impact direct asupra reformelor și direcției politice a țării.
Constituția Poloniei oferă președintelui posibilitatea de a veta legi adoptate de Parlament, iar pentru a respinge acest veto este necesară o majoritate calificată (3/5). În actualul Parlament, coaliția liberală nu deține o astfel de majoritate, ceea ce înseamnă că Nawrocki poate bloca inițiativele legislative ale guvernului, în special în domenii-cheie precum justiția, educația și reforma administrației publice.
Guvernul Tusk a promis o resetare a relațiilor cu Uniunea Europeană și o restaurare a independenței justiției, grav afectată în anii de guvernare PiS. Dar, cu Nawrocki la președinție este puțin probabil ca legile care urmăresc desființarea camerelor disciplinare ale judecătorilor sau modificarea numirilor în justiție să fie promulgate fără opoziție. Așadar, din punct de vedere intern, alegerea lui Karol Nawrocki deschide o perioadă de stagnare politică și de confruntare instituțională. Deși victoria sa este legitimă din punct de vedere electoral, viziunea sa asupra Poloniei contrastează profund cu cea a guvernului.
Implicații regionale: un nou val de populism în Europa Centrală
Victoria lui Karol Nawrocki, susținut de partidul național-conservator Lege și Justiție (PiS), are implicații care depășesc granițele Poloniei. Alegerea sa confirmă existența unui nou val de populism conservator în Europa Centrală și de Est, cu ramificații ideologice, diplomatice și electorale. Această tendință reflectă o coeziune tot mai mare între liderii politici din regiune care promovează suveranismul, tradiționalismul cultural și o atitudine sceptică față de Bruxelles.
Karol Nawrocki se alătură, simbolic și politic, unei rețele regionale de lideri și partide de orientare naționalistă sau conservatoare: Viktor Orbán în Ungaria sau Robert Fico în Slovacia.
Acești actori nu colaborează formal într-o alianță, dar împărtășesc o viziune comună despre Europa – o Uniune Europeană a națiunilor suverane, nu a federalismului și o respingere a migrației și multiculturalismului.
Deși Polonia rămâne un membru activ al Uniunii Europene și al NATO, noul președinte este mai sceptic față de Bruxelles și mai atașat de o viziune geopolitică națională. În cadrul NATO, Polonia va continua să joace un rol strategic în flancul estic, dar o președinție cu viziuni mai suveraniste poate promova o recalibrare a relației cu SUA, în special în cazul unei eventuale reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă – un aliat ideologic al lui Nawrocki. Victoria lui Nawrocki are și un efect de contagiune electorală. În România, figura lui George Simion – lider al partidului AUR și susținător al lui Nawrocki – primește o validare indirectă. Chiar dacă Simion a pierdut alegerile prezidențiale, discursul său anti-UE, anti-globalist și pro-tradiție va putea beneficia de valul simbolic generat de victoria poloneză.
În Cehia și Slovacia, partidele de dreapta radicală vor folosi succesul lui Nawrocki ca exemplu că naționalismul „de casă” poate câștiga alegeri, chiar împotriva unui establishment liberal susținut de Bruxelles.
În concluzie, victoria lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia din 2025 marchează o reconfigurare semnificativă a peisajului politic polonez și are implicații profunde atât pentru politica internă, cât și pentru echilibrul geopolitic regional.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
