ANALIZĂ „Polul de dreapta” calcă pe urmele altor alianțe electorale eșuate

Polul de dreapta
Sursa foto: Facebook

Partidului Mişcarea Populară a votat pentru crearea unei alianţe politice cu USR şi Forţa Dreptei. Decizia a fost votată cu unanimitate de către structura naţională de conducere a PMP, iar preşedintele Eugen Tomac a fost mandatat să reprezinte PMP în relaţia cu cele două partide.

Ultimul sondaj arată că cele trei partide luate împreună ar obține mai puține procente decât AUR. USR este cotat la 11% în intenția de vot, PMP la 4%, iar Forța Dreptei undeva la 1%. Cumulat, cele trei partide ar avea 16%, insuficient pentru a se constitui ca o alternativă la actuala putere. De fapt, o alianță între USR – PMP – Forța Dreptei nu ar putea să fie la ora actuală o alternativă nici măcar în opoziție. AUR este cotat în intenția de vot la 18%.

În acest context, putem spune că „Polul de dreapta” la care visează cele trei partide calcă încet dar sigur pe urmele altor alianțe electorale care au eșuat în trecut.

ALDE – Pro România

În trecut, alte partide care s-au confruntat cu un declin în intenția de vot a electoratului au încercat să supraviețuiască politic formând alianțe sau fuziuni. Un exemplu recent îl constituie fuziunea dintre ALDE și Pro România. La fel ca PMP și Forța Dreptei, ambele partide aveau șanse mici, de unele singure, să prindă pragul electoral de 5%, necesar intrării în parlament. Așa că cei doi președinți, Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au decis să fuzioneze cele două partide în pragul alegerilor parlamentare din 2020.

Mutarea nu le-a adus însă niciun beneficiu real. Partidul Pro România Social Liberal nu a rezistat, iar Ponta și Tăriceanu au rămas în afara Parlamentului după scrutinul legislativ din 2020.

Alianța extremei drepte

După ce a fost o prezență constantă în Parlament în anii ’90 și la începutul anilor 2000, PRM și-a pierdut priza la public după anul 2008. Încercând să pătrundă din nou în parlament, PRM a decis în 2017 să formeze o alianță cu alte partide din zona extremei drepte – PRU și PND. Acest pol de extremă dreapta nu a reușit însă nici el să reziste timpului. Grupul nu a intrat în parlament la alegerile din 2020.

De altfel, PRM a rămas un partid la marginea scenei politice românești, iar în 2023 încearcă o nouă rețetă – o alianță cu AUR care s-ar putea dovedi o reușită.

Rețeta succesului

Istoria alegerilor legislative din România ne arată că există o singură rețetă a succesului pentru partidele mici care nu au șanse de unele singure să intre în Parlament – o alianță cu un partid mare. În 2016, ALDE a decis să se alieze cu PSD. Lucrul acesta nu doar că a dus la intrarea ALDE în Parlament, dar i-a propulsat și la guvernare.

În mod similar, PC – fostul Partid Umanist Român – condus de mogulul Dan Voiculescu a reușit să pătrundă în Parlament în 2012 dându-se pe lângă PSD. Rețeta fusese deja testată în 2004, atunci când PUR a reușit să intre pentru prima dată în Parlament într-o alianță cu PSD.

Cu alte cuvinte, calea cea mai sigură pentru o intrare în Parlament pentru un partid mic care nu ar face de unul singur pragul electoral, o constituie o alianță cu un partid mare. Dar în actuala arhitectură politică, PMP și Forța Dreptei nu au un astfel de partener. Nici PSD, nici PNL nu par dispuși să intre într-o alianță cu aceste două formațiuni.

Prin urmare, pentru ele, USR reprezintă soluția de avarie. Acest colac de salvare s-ar putea dovedi însă păgubos. Partidele au ideologii complet diferite și un electorat care nu se suprapune în niciun fel. Chiar dacă luate împreună ele ar putea intra în Parlament, nu știm cum se raportează electoratul la acest „Pol de dreapta”. Șansele sunt ca electoratul USR să nu vadă cu ochi buni o alianță cu PMP și Forța Dreptei și vice-versa.

În plus, chiar dacă ar intra în Parlament, șansele sunt ca cele trei partide să se scufunde și mai mult în anonimat. O colaborare în opoziței ar fi dificilă și la cum arată în prezent sondajele AUR ar rămâne principalul partid al opoziției. Prin urmare PMP, USR și Forța Dreptei ar obține în cel mai bun caz o victorie de etapă, iar la alegerile din 2028 riscă să rămâne toate în afara Parlamentului.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL