Cei doi lideri ai coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au anunțat pe Facebook că au ajuns la un acord pentru un plan „extins” pentru „reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului”. Aceștia susțin că planul va aduce în 2023 „o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei”. Ar fi vorba despre 6 miliarde de lei din reducerea de cheltuieli și alte 6 miliarde de lei din „asigurarea de noi venituri”, printre care eliminarea unor excepții fiscale, creșterea unor accize și redevențe și o mai bună colectare.
Iată care sunt principalele avantaje și dezavantaje pentru cele mai importante măsuri anunțate de liderii coaliției.
Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat
Liderii coaliției au anunțat reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu. Actualul guvern are deja un număr foarte mare de secretari de stat, iar reducerea lor pare a fi o idee bună. Reducerea numărului de secretari de stat ar putea duce la economii semnificative în bugetul guvernului. Salariile, beneficiile și alte cheltuieli asociate posturilor vacante ar fi reduse substanțial. Totodată, o structură guvernamentală mai mică poate duce la o birocrație mai puțină, ceea ce ar putea accelera procesele decizionale și implementarea politicilor.
Totuși, pot exista și unele dezavantaje. Unul ar fi riscul suprasolicitării. Cu mai puțini secretari de stat, fiecare membru rămas în guvern ar putea fi suprasolicitat, ceea ce ar putea duce la o distribuție inegală a muncii și la o capacitate redusă de a gestiona responsabilitățile multiple. Altul ar fi o posibilă diminuare a eficienței. Chiar dacă se urmărește reducerea birocrației, în unele cazuri, procesele guvernamentale ar putea deveni mai lente din cauza reducerii personalului.
În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere
O altă măsură propusă de guvernanți este legată de reducerea la jumătate a consilierilor șefilor din companiile de stat. Numărul membrilor consiliilor de administrație ar urma să fie redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5. Și această măsură atrage unele avantaje și dezavantaje. Din nou, cel mai important avantaj (și justificarea principală a guvernului) este cel financiar. O reducere semnificativă a numărului de consilieri ar duce la economii la bugetul de stat. totodată, reducerea consilierilor ar putea duce la o mai mare responsabilitate a acestora. Cu un număr redus de consilieri, conducerea companiilor ar putea avea o mai mare responsabilitate în luarea deciziilor și ar fi mai puțin probabil să se ascundă în spatele părerilor externe.
Dar există și câteva dezavantaje mai puțin sesizabile. Una ar fi legată de lipsa diversității de opinii. Cu mai puțini consilieri, s-ar putea crea un mediu cu mai puține perspective și păreri diferite, ceea ce ar putea limita abordările inovatoare și creativitatea în gândire. Totodată, o astfel de reducere majoră a personalului poate crea incertitudine în rândul angajaților, ceea ce ar putea afecta moralul și productivitatea acestora.
Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut
Reprezentanții coaliției au anunțat de asemenea că pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției. Principalul avantaj, dincolo de economisirea unor bani ar fi legat de reducerea inegalității salariale. Concret, prin acordarea voucherelor de vacanță doar pentru cei cu salarii mai mici, se poate încerca să se reducă inegalitatea salarială dintre funcționarii publici și să se ofere un stimulent financiar adițional celor cu venituri mai mici. De asemenea, acest sistem de acordare a voucherelor poate contribui la sprijinirea funcționarilor publici cu venituri reduse, permițându-le să beneficieze de o vacanță sau de relaxare, lucru care ar putea fi mai dificil de atins din propriile resurse financiare.
Totuși, trebuie spus că există riscul ca această politică să fie percepută ca fiind discriminatorie față de funcționarii cu salarii mai mari, care ar putea simți că sunt dezavantajați în comparație cu colegii lor cu venituri mai mici. Totodată, o astfel de măsură ar putea duce la complicații administrative. Determinarea eligibilității și verificarea veniturilor pentru acordarea voucherelor ar putea genera complicații administrative suplimentare și ar putea necesita resurse suplimentare pentru a se asigura că sistemul funcționează corect.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
