Guvernul are planuri mari pentru economia țării: a pregătit peste 50 de măsuri pentru reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar. Marcel Ciolacu spune că este prima reformă „reală”, iar România discută cu Comisia Europeană pentru a evita pierderea fondurilor europene din cauza deficitului excesiv.
Măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare au fost prezentate de către ministrul Marcel Boloș, miercuri, și includ reducerea unor cheltuieli ale statului care ar trebui să aducă în plus la buget aproximativ 6 miliarde de lei și asta, până la finalul anului.
După prezentarea OUG-ului, întrebarea pertinentă este dacă Executivul a făcut o analiză de impact apriori și dacă a luat în calcul efectele secundare? Christian Năsulea, profesor de Economie, explică, într-un interviu în exclusivitate pentru PS News, impactul măsurilor anunțate, de facto, pentru microîntreprinderi și antreprenori.
„Sigur a fost făcută o analiză de impact, însă, cu siguranță nu au fost luate în considerare și efectele indirecte. Guvernul pare să fi facut un calcul contabil, aplicând noile cote, crescute, bazelor de impozitare de anul trecut”, spune Năsulea.
Economist, despre măsurile pentru microîntreprinderi: „crește povara fiscală pentru micii întreprinzători”
Draftul anunță modificări majore pentru microintreprinderi: 1% pentru noul plafon de 300.000 lei; 3% pentru depasirea plafonului de 300.000 lei și trecerea la impozit pe profit pentru rentabilitatea mai mare de 30%.
„Modificarea sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi, la un timp atât de scurt după ultima modificare majoră, va ridica semne de întrebare serioase pentru o întreaga clasă de antreprenori români și străini care aleseseră România ca țară de domiciliu fiscal pentru business-urile lor”, este de părere Năsulea, lector universitar la Universitatea București.
Specialistul arată că, anterior, statul oferea posibilitatea de a încasa bani ca SRL și de a plăti impozite pe venit, mici și ușor de calculat.
„Această modificare a regimului de impozitare crește povara fiscală pentru micii întreprinzători din domeniul serviciilor atât de mult încât microîntreprinderile lor nu mai sunt viabile. Estimez că numărul microîntreprinderilor afectate este atât de mare încât va duce la revizuirea în jos a indicatorilor de creștere economică ai României de către instituțiile internaționale, atât pe termen scurt cât și pe termen lung”, punctează Năsulea.
Impozite dureroase care îi vor împinge pe mulți către munca la negru
Antreprenorii și cei cu PFA-uri sunt deja îngrijorați și bulversați de noile măsuri anunțate de Executiv.
„Eu am PFA pentru produse handmade, că merg la targuri și am casă de marcat. Am și deductibile, materialele, dar am și 2 cărți de muncă, pentru că lucrez de acasă pentru două firme. Deci plătesc de 3 ori tot. Oare de ce nu există la PFA să nu mai plătim CAS și CASS atunci când ești angajat deja?”, scrie Luminița Mihaela, pe Facebook.
Christian Năsulea crede că noile impozite îi vor descuraja pe mulți antreprenori.
„Plata CASS de 10% fără limită de venit este incorectă din punct de vedere moral și principial. O persoană care câștigă mai mult nu poate beneficia de servicii de sănătate din sistemul public de sănătate atât de mult încât să se justifice o contribuție nelimitată. Românii înțeleg solidaritatea, însă și această înțelegere are o limită atunci când îți faci calculele. Noile reguli pentru CAS, CASS și impozit fac această formă de organizare să devina neviabilă pentru mulți antreprenori din domeniul serviciilor. Pentru mulți va fi mai simplu să treacă la Contract Individual de Muncă sau, mai degrabă, să lucreze la negru”, mai arată profesorul de Economie.
Creșterea impozitului pe proprietăți, ca nuca-n perete
Creșterea impozitelor pentru cei care dețin mai multe imobile, pare, la rândul său, o măsură disperată. În schimb, statul ar trebui să încurajeze acumularea de capital, crede Christian Năsulea.
„Creșterea impozitelor pe proprietăți este extrem de inoportună. Nu doar că nu ar trebui pedepsiți românii care se regăsesc în situația fericită de a deține mai multe imobile. Mulți au ajuns în această situație prin moștenire, iar proprietățile pe care le dețin nu sunt productive. Alții abia încep să acumuleze capital și nu știu cum să îl plaseze altfel decât în imobiliare. Ori, acumularea de capital trebuie încurajată daca vrem creștere economică sustenabilă. Mai important, însă, este faptul că schimbarea regulilor jocului în domeniul imobiliar, într-un moment atât de sensibil, creează riscuri majore pentru stabilitatea economică. Guvernanții nostri tot nu par să înțeleaga relația dintre acest domeniu și crearea de masă monetară și, implicit, inflație”, conchide profesorul de Economie.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
