ANALIZĂ România, țara împrumuturilor scumpe. Cum a crescut datoria publică în ultimii 10 ani

Sursa foto: pixabay

Ministerul Finanţelor a împrumutat recent 673,7 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 62 de luni şi un randament mediu de 6,68% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 5,245 miliarde de lei, este cu 645 milioane lei mai mare faţă de cea care a fost programată în iulie, de 4,6 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

În ultimii ani, guvernele României au împrumutat sume considerabile de bani, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care deficitele bugetare au crescut substanțial, iar datoria publică s-a acumulat.

Împrumuturile făcute de guvernele României în ultimii 10 ani

În istoria recentă a României fiecare guvern a împrumutat sume mai mici sau mai mari de bani pentru diferite necesități, de la acoperirea unor datorii, până la nevoia de a satisface cheltuilile publice. De pildă, guvernul precedent condus de Nicolae Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat, la începutul lui 2023, 4 miliarde de dolari, într-o finanţare record de eurobonduri, atât ca suma atrasă cât şi ca interes al investitorilor, pentru a refinanţa datorii mai vechi şi pentru a acoperi deficiul bugetar.

În 2022, calculele guvernului arătau un necesar de împrumut de 148,6 miliarde lei. Dintre aceștia, 133 de miliarde au fost împrumutați de la bănci și de la populație, iar diferența a venit din împrumuturile din PNRR. În timpul guvernului condus de Florin Cîțu datoria publică va exploda. Într-un an Guvernul Cîţu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne în 30 de ani, mai exact cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 miliarde lei, la 498 miliarde lei. Statul s-a îndatorat în 2020 cu 124 miliarde lei, o sumă uriaşă, mai mare cu 5 miliarde de euro decât suma pe care o primea România, în urmă cu 12 ani, de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Doar anul 2011 putea fi comparabil, atunci când datoria publică a crescut cu 21,36% față de anul precedent. Împrumuturile din 2020 ar putea fi legate de contextul pandemic, atunci când mai multe sectoare ale economiei au fost pur și simplu oprite, printre care și HORECA.

În timpul guvernării Orban, datoria publică a României a crescut cu 13,05% în 2019, respectiv 9,74% în 2018, mai exact de la 330 de miliarde în 2018, la 373 de miliarde în 2019. Anii 2016 și 2017, în timpul guvernării PSD, au fost relativ buni sub aspectul datoriei publice care nu s-a mărit substanțial – 5,46%   în 2017 (301 miliarde) și 6,09% (285 de miliarde) în 2016. Cel mai bun an sub aspectul datoriei publice a fost 2015 când am avut o rată de creștere de doar 2,65% față de anul precedent, respectiv 269 de miliarde, potrivit raportului anual elaborat de Banca Națională a României. În fine, anul 2014, în timpul unei noi guvernări PSD, a adus o datorie publică similară cu cea din 2018, respectiv 9,76% față de anul precedent, adică 262 de miliarde, iar anul 2013 aducea o creștere cu 8,7% a datoriei publice față de anul precedent, respectiv 238 de miliarde.

În prezent, datoria publică a României, pe fondul împrumuturilor făcute de guverne de-a lungul ultimilor ani, a ajuns la 712 miliarde de lei în primăvară și riscă să crească.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: