Peste patru milioane de cetățeni ucraineni beneficiază de protecție temporară în Uniunea Europeană. Cel puțin, asta arată datele Eurostat, la 30 iunie 2023. De la lună la lună, numărul deciziilor de acordare a protecției temporare crește. Cele mai mari creșteri sunt în: Germania (+21.830, adică +2,0%), Cehia (+9.050; adică 2,7 %) și Irlanda (+3.100, adică +3,7%). La polul opus, în România, este înregistrată o scădere majoră a solicitărilor pentru statului de protecție temporară. Și asta pentru că birocrația nu se „înmoaie” nici în vreme de război. Refugiații ucraineni se confruntă cu multe hățișuri legislative, explică, pentru PS News, Ștefania Vintilă, coordonatoare a unui centru public pentru refugiați, din București.
Întâi de toate, conceptul de „protecție temporară” face trimitere la o măsură excepțională menită „să asigure o protecție imediată și temporară persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Acest lucru îți oferă anumite drepturi, printre care un permis de ședere, acces la piața muncii, asistență medicală și acces la educație pentru copii. Protecția temporară este un mecanism de urgență al Uniunii Europene”, se arată pe site-ul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).
Sursa foto: Ștefania Vintilă
Numărul beneficiarilor de protecție temporară din Ucraina raportat la populația UE era de 9,1 la mia de persoane la sfârșitul lunii iunie 2023. Principalele țări din UE care au găzduit beneficiari ai protecției temporare sunt Germania (peste 1.300.000 de persoane – 28% din total), Polonia (peste 900.000 – 24%) și Cehia (peste 300.000 – 9%).
Pe de altă parte, doar două țări au înregistrat o scădere a numărului de persoane aflate sub protecție temporară: Polonia (-13.635, adică -1,4%) și Italia (-1.005, adică -0,6%).
Cine sunt beneficiarii statului de protecție temporară
La sfârșitul lunii iunie 2023, femeile adulte reprezentau 46,6% din beneficiarii de protecție temporară, 55% din acestea fiind femei cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Copiii reprezentau 34,4%, în timp ce proporția bărbaților adulți în numărul total de beneficiari de protecție temporară era de numai 19,0 %. În schimb, proporțiile băieților și fetelor cu vârsta mai mică de 14 ani și cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani au fost similare, conform imaginii de mai jos.
sursa foto: Eurostat
Numărul deciziilor de protecție temporară, în scădere
În al doilea trimestru al anului 2023, au fost adoptate 238.025 de decizii prin care s-a acordat protecție temporară persoanelor care au fugit din Ucraina în statele membre ale UE. Comparativ cu primul trimestru din 2023, numărul deciziilor a scăzut cu 29%. O scădere a fost observată în toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Greciei, Croației, Letoniei, Lituaniei și Suediei.
Cele mai mari scăderi ale numărului de decizii în primul trimestru din 2023 au fost înregistrate în Germania (-41,5%), Polonia (-28,6%) și România (-13.305, – 55,3%).
Doar la finele lunii 2022, peste 10.000 de ucraineni primiseră premise de ședere temporară în România, dar asta după lupta cu birocrația.
Refugiații ucraineni, supraviețuitori ai războiului, se luptă cu birocrația din România
În teorie, ucrainenii beneficiază de multe drepturi, dar în practică, le accesează greu. Asta pentru că sistemul este birocratizat, neuniform, legislația nu este armonizată. De aceea, mulți refugiați ajunși în România preferă să meargă în alte țări, la rude sau prieteni, unde accesarea serviciilor se face informatizat și mai rapid.
„Programul la IGI (care are două puncte de lucru în București) nu este non-stop, ci unul de instituție publică, deci cetățenii ucraineni nu pot merge oricând pentru a obține permisul de ședere pentru beneficiarii protecției temporare”, explică Ștefania Vintilă coordonatoare a unui centru public pentru refugiați, din București.
La emiterea permisului de ședere, unui cetățean ucrainean i se atribuie un CNP, însă nu scrie adresa de reședință a persoanei, iar asta îl afectează, declară experta, care lucrează cu refugiați încă de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Iar lipsa menționării adresei le restricționează accesul la unele servicii vitale, precum deschiderea unui cont bancar, accesarea de ajutoare sociale sau găsirea unui loc de muncă.
În lipsa unor proceduri clare, cei și cele care coordonează centre publice pentru ucraineni au învățat să se descurce.
„Acum, noi îi îndrumăm să meargă la IGI, de unde obțin o adeverință în baza declarației pe proprie răspundere din care să reiasă adresa la care locuiesc”, mai spune Vintilă.
Probleme sunt multe, și mai nou, legea s-a schimbat, și vine la pachet cu provocări noi pentru refugiați.
„Conform noii legi de sprijin pentru ucraineni din luna mai, statul roman le oferă servicii de cazare și hrană/ sume pentru plata chiriei și hrană doar beneficiarilor de permis de ședere. Până în mai 2023, ofeream cazare în centre publice și servicii tuturor care fugeau din Ucraina”, amintește specialista.
De punctat că cetățenii ucraineni care nu vor să solicite emiterea acestui document pot rămâne în România, legal, doar trei luni de zile.
Totodată, este important de precizat că refugiații care vor să beneficieze de drepturile conferite de acest tip de protecție în altă țară UE, este obligatoriu ca întâi să anuleze permisul de ședere obținut în România.
La 4 martie 2022, Consiliul European a adoptat în unanimitate o decizie de punere în aplicare care introduce protecția temporară pentru persoanele care fug din Ucraina ca urmare a invaziei Rusiei.
Simona-Maria Chirciu, editor coordonator. Simona-Maria Chirciu este Doctor în Științe Politice, autoare și expertă pe drepturile omului. Cu o experiență de peste 7 ani în presa scrisă și online, a ținut ateliere pe Media Literacy, tehnici de manipulare și Fake News.
