România este printre țările UE cu cele mai mici taxe pentru companii, atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru multinaționale. Totuși, contextul UE din ultimii ani a impus o creștere a taxelor pentru a strânge mai mulți bani pentru diferitele crize. Guvernul condus de Marcel Ciolacu intenționează să mărească taxele pentru microîntreprinderi, care se bucură de paradisul fiscal pe care îl oferă țara noastră.

România impune un impozit pe profit de 16% pentru companii, însă acesta nu se aplică și microîntreprinderilor. Pentru microîntreprinderi, adică societăți cu venituri sub 500.000 de euro (echivalentul în lei) se aplică o taxă de 1% pe venituri. Atât timp cât se menține sub acest prag generos (care până în 2023 era și mai generos – 1 milion de euro) nu plătește impozitul pe profit și bagă în buzunare tot profitul.

O microîntreprindere poate să aibă un profit foarte mare chiar și la o cifră de afaceri sub 500.000 de euro. Spre exemplu, Cristian Ghinea, fostul ministru USR, are o firmă cu o cifră de afaceri de peste 150.000 de euro și în 2022 a avut un profit de 90.000 de euro. Potrivit legislației din România, Ghinea plătește 1% pe venituri, adică 1.500 euro. Dacă ar fi plătit 16% pe profit, atunci ar fi scos din buzunare circa 14.000 de euro, adică de aproape 10 ori mai mult.

Cât de mari sunt taxele în UE

În privința impozitului pe profit, România are printre cele mai mici taxe. Portugalia are cel mai mare impozit pe profit, de 31,5%, urmată de Germania și Italia, cu 29,8%, respectiv 27,8%, potrivit graficului de mai jos. Cel mai mic impozit pe profit este în Ungaria, 9%, urmată de Irlanda cu 12,5%, Lituania cu 15% și România 16%. Media impozitului pe profit în țările europene OECD este de 21,5%, mai mare decât pragul din România.

Mai multe state UE oferă taxe mai mici pentru microîntreprinderile, dar nu se ajunge la nivelul din România. Spre exemplu Polonia reduce impozitul de la 19% la doar 9% pentru firmele care au venituri sub 2 milioane de euro. Franța reduce impozitul de la 28,41% la 15% pentru firmele cu venituri sub 10 milioane de euro.

Situația este complet diferită în Italia, unde micile companii plătesc mai multe taxe decât giganții din IT. Taxele foarte mari pentru micile companii copleșesc mediul de afaceri italian. Pentru firmele mici italiene se aplică o taxare progresivă, care începe de la 23% și ajunge la 43%. Taxarea se aplică pe praguri de venituri, nu pe tot venitul. Chiar și în privința microîntreprinderilor, Italia pune mai multă presiune pe acestea decât pe multinaționale.

UE și tendința de a crește taxele

Statele UE au demonstrat, în ultimii ani, o tendință de a crește taxele companiilor sau de a introduce noi taxe pentru acestea. Numeroasele crize pe care le-a înfruntat UE au dus la această soluție.

În 2022, Comisia Europeană a anunțat intenția de a introduce o taxă minimă de 15% pe profit. Această taxă ar fi trebuit să combată paradisurile fiscale din UE și țările care fac dumping fiscal pentru a atrage investitori, doar că Ungaria s-a opus introducerii acestei taxe din 2023. La sfârșit de 2022 statele membre au găsit un acord, dar măsură e departe de a-și face efectul.

„Profitul marilor grupuri sau întreprinderi multinaționale și naționale, a căror cifră de afaceri anuală combinată este de cel puțin 750 de milioane EUR, va fi impozitat la o cotă minimă de 15%”, anunța Consiliul UE.

Ungaria va fi cea care va pierde cel mai mult, deoarece avea un impozit de 9% și o ajuta să atragă investiții străine. Viktor Orban, premierul Ungariei, a caracterizat această taxă globală de 15% ca fiind „distrugătoare de locuri de muncă”.

Cu un cadru fiscal foarte slab, Ungaria a atras mai multe investiții importante în ultimii ani, mai ales în industria auto. În 2022, BMW a anunțat că va investi 2 miliarde de euro în Ungaria. Taxele nu sunt singurul motiv pentru care investitorii aleg Ungaria, însă joacă un rol esențial în concurența cu Vestul Europei unde povara fiscală pe umerii companiilor depășește pragul de 20%.

De ce IMM-urile din România nu vor fi afectate

România nu are tehnologia și forța de muncă din Germania sau Franța și a încercat, în ultimii 30 de ani, să atragă investitorii cu taxe mici. Mediul de afaceri din România e construit ca un paradis fiscal pentru micile companii. Într-o analiză pe site-ul BNR, Valentin Lazea, economist-șef BNR, arată că IMM-urile micro au o marjă operațională foarte consistentă, iar creșterea taxelor nu va duce la falimentarea acestora.

„În cadrul IMM-urilor, cea mai mare marjă operațională o au IMM-urile micro, adică tocmai acelea presupuse a fi cele mai vulnerabile”, precizează Lazea, după ce a analizat companiile din agricultură, IT, servicii, construcții și comerț.

Prin urmare, guvernul condus de Marcel Ciolacu are spațiu să intervină cu o creștere a taxelor fără să pună în pericol mediul de afaceri din România. Creșterea taxelor pentru microîntreprinderi nu va duce la dispariția paradisului fiscal din România, dar va fi un mecanism pentru a creștere încasările la buget după ani și ani în care IMM-urile au băgat în buzunare tot profitul.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News