ANALIZĂ Trei consecințe majore după condamnarea la închisoare a Monicăi Macovei

monica macovei
foto: Monica Macovei

Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a fost condamnată, vineri, la şase luni de închisoare cu suspendare pentru accidentul de la Mangalia, în urma căruia un motociclist a fost rănit. De asemenea, ea va trebui să frecventeze programe de reintegrare socială şi să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Această hotărâre judiciară ridică o serie de implicații complexe și sensibile, având în vedere noorietatea Monica Macovei în cadrul sistemului judiciar românesc și în rândul opiniei publice.

Implicațiile deciziei

Prima și cea mai evidentă implicație este cea legată de integritatea și credibilitatea sistemului judiciar. Faptul că un fost ministru al Justiției este condamnat pentru un incident rutier arată că legea se aplică în România imparțial, indiferent de statutul sau istoricul persoanei inculpate. Monica Macovei nu este singurul fost demnitar de rang înalt care a fost condamnată în ultimii ani. Ioan Avram Mureşan, Decebal Traian Remeş, Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, Sorin Pantiş şi Victor Babiuc, sunt doar câțiva dintre foștii miniștri din guvernele României care au fost condamnați. Monica Macovei se alătură așadar unei liste „selecte”.

În al doilea rând, această decizie ar putea avea consecințe politice și sociale semnificative. Monica Macovei este o figură politică foarte vocală în zona luptei împotriva corupției și pentru susținerea reformelor în justiție. Din postul de ministru al Justiției, Macovei a adus modificări Codurilor Penale și s-a implicat în înființarea Agenției Naționale de Integritate. Condamnată în acest context, Macovei își pierde capitalul politic acumulat și poate suferi de asemenea pierderi masivă în zona de susținere publică.

În plus, condamnarea Monicăi Macovei poate avea repercusiuni și asupra partidelor și a oamenilor politici care au susținut-o pe aceasta de-a lungul timpului. În ultima vreme, Macovei a părut a fi apropiată de Dacian Cioloș, șeful REPER. Lucrul acesta nu este întâmplător, ținând cont că Macovei l-a susținut pe Dacian Cioloș în 2015, atunci când acesta a preluat funcția de premier în guvernul tehnocrat. Macovei mersese până într-acolo încât să-i atragă atenția lui Klaus Iohannis cu privire la viitorul guvern, dându-i sugestii președintelui cu privire la ce ar trebui să facă mai departe.

„Desemnarea lui Dacian Cioloș ca premier nu este suficientă pentru a susține că vocea „străzii” a fost ascultată. Mai trebuie:

  1. În cabinetul Cioloș să fie numiți numai oameni curați, integri și specialiști. Acceptarea unor liste cu nume de la partide nu ar face decât să arunce la coș voința oamenilor, și nicidecum această clasă politică încremenită în rele și corupție.

  2. Prioritățile să fie promovarea proiectelor care să stabilească: – Maximum 300 de parlamentari; – alegerea primarilor în două tururi; – eliminarea pragului electoral; – vot electronic și prin corespondență, și pentru românii din țară și din diaspora, la toate tipurile de alegeri; – reprezentarea corectă a diasporei în Parlament, pentru că legea în vigoare prevede ca cei peste 3 milioane de români din diaspora să fie reprezentați doar de 6 parlamentari, ceea ce este scandalos; – respingerea rapidă a celor 27 de proiecte de lege din Parlament, care modifică Codurile penal și de procedură penală, ca să scape politicienii anchetați; – confiscarea averilor nejustificate; – modificarea regulamentelor camerelor parlamentare pentru solicitările de ridicare a imunității: să fie vot deschis, nu secret, vot în 48 de ore de la primirea solicitării, aprobarea cererilor procurorilor pentru a nu bloca justiția; – interzicerea rămânerii în Parlament a condamnaților definitiv. Abia după adoptarea tuturor acestor solicitări putem spune că a fost ascultată vocea “străzii” și am încredere că premierul desemnat este atent la ce vor oamenii”, afirma Monica Macovei.

Acum, Dacian Cioloș și cei care au susținut-o de-a lungul timpului pe Macovei riscă să fie și ei decredibilizați odată cu condamnarea acesteia. Lucrul acesta s-ar putea traduce într-o pierdere a suportului electoral pentru respectivele personaje politice.

Amintim că Monica Macovei a fost trimisă în judecată în luna septembrie a anului trecut.

“La data de 27.09.2023, prin rechizitoriul nr. 953/P/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei Macovei Monica-Luisa sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă,  prev. de art. 196 alin. 2 şi alin. 3 C.p”, au transmis reprezentanţii Parchetului Curţii de Apel Constanţa.

Sursa citată menţiona că, la data de 8 octombrie 2022, Monica Macovei conducea un autoturism pe DN 39, în apropiere de Mangalia şi “din cauza pătrunderii pe contrasens, a intrat în coliziune cu motocicleta condusă de către I.C., provocându-i acestuia leziuni care au necesitat 110 – 120 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii, viaţa fiindu-i pusă în primejdie”.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL