Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a anunțat recent prin vocea lui Kelemen Hunor că nu este de acord cu comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare în 2024, idee discutată în prezent în coaliția de guvernare. Mai multe decât atât, liderul UDMR a lăsat de înțeles că ar putea chiar să rupă coaliția în anumite condiții: „Dacă condiţiile sunt îndeplinite, continuăm munca. Vrem să continuăm, dar nu în orice condiţii. Dar nimeni, niciun partener de-al nostru să nu se lase înşelat de faptul că noi avem în Parlament doar 6-7%. Noi reprezentăm o întreagă comunitate naţională de peste un milion de oameni”, a spus Hunor.
UDMR, adversar istoric al comasării alegerilor locale cu cele legislative
În primul rând, faptul că UDMR se opune comasării alegerilor locale cu cele parlamentare nu ar trebui să reprezinte o surpriză pentru nimeni. În timpul guvernării PSD – ALDE această temă a fost ridicată, dar din nou s-a lovit de opoziția UDMR. La nivel declarativ, UDMR consideră că alegerile locale ar trebui să fie organizate separat de cele parlamentare, pentru a avea o mai mare transparență și pentru a asigura o reprezentare mai corectă a comunităților locale. În opinia UDMR, organizarea alegerilor locale și parlamentare în același timp ar putea afecta negativ procesul democratic și ar putea avea un impact negativ asupra reprezentării minorităților. În plus, comasarea alegerilor ar putea face ca partidele să acorde o atenție mai mică problemelor locale și să se concentreze mai mult pe campania electorală pentru alegerile parlamentare.
În realitate însă problema este ceva mai complexă. UDMR se bazează pentru scorul său de 5-6% în legislative de un întreg aparat de partid compus din primari și reprezentanți la nivel local. Aceștia mobilizează electoratul maghiar în alegerile legislative. În lipsa acestora este îndoielnic faptul că UDMR ar mai trece de pragul de 5 procente necesar intrării în Parlament. Dar în cazul unei comasări a alegerilor locale cu cele parlamentare, primarii UDMR ar trebui să fie interesați în primul rând de propria supraviețuire politică și mai apoi de binele partidului. În formula actuală, un candidat care nu reușește să își asigure scaunul de edil mai are o șansă în cadrul alegerilor legislative. Pentru a veni doar cu un exemplu din afara UDMR să ne amintim că Stelian Ion de la USR a candidat la primăria Municipiului Constanța, a ajuns în Parlamentul României și mai apoi a ocupat chiar funcția de ministru al Justiției. Or comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare le oferă candidaților o singură șansă – fie candidează la locale, fie candidează la legislative.
UDMR și ruperea coalițiilor
În al doilea rând, merită să amintim că UDMR și-a abandonat de multe ori partenerii de guvernare atunci când a simțit că vântul suflă din altă direcție. Prin urmare, nu ar fi exclus ca și de data aceasta, partidul lui Klemen Hunor să părăsească guvernarea în ciuda retoricii – „Eu însumi voi face tot posibilul să continuăm guvernarea”.
După alegerile din 2020, UDMR a intrat la guvernare într-o alianță cu PSD și cu ALDE și a rămas fidel multă vreme acestei coaliții, în ciuda scandalurilor publice în care era implicată conducerea PSD. De pildă, UDMR nu a votat o moțiune de cenzură inițiată în 2018 împotriva cabinetului condus de Viorica Dăncilă. UDMR a trebuit să se convingă de faptul că vântul schimbării venea într-adevăr și în toamna lui 2019, formațiunea condusă de Kelemen Hunor va abandona barca puterii, votând moțiunea liberalilor și contribuind la dărâmarea guvernului din care făcuseră parte până atunci. UDMR nu a zăbovit prea mult timp în opoziție, intrând din nou la guvernare după alegerile legislative din iarna lui 2020 și supraviețuind și luptelor dintre PNL și USR care vor duce la dărâmarea unui nou guvern.
Prin urmare, nu este exclus ca UDMR să abandoneze într-adevăr barca puterii dacă va simți că acest lucru este oportun. Totuși, șansele ca formațiunea lui Kelemen Hunor să o facă în viitorul apropiat sunt mici. Pe tema comasării alegerilor, UDMR va încerca să își folosească la maximum potențialul de șantaj, cerând probabil un soi de troc: eliminarea acestui subiect de pe agenda publică în schimbul susținerii altor inițiative.
Autor
-
Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News