Franța și Germania lucrează la un plan comun pentru Uniunea Europeană, care își propune să schimbe politica europeană. Cele două mari state UE vor un control mai strict și o Uniune care să se extindă mai rapid.

Cel mai important aspect este cel referitor la extinderea UE. Franța și Germania și-ar dori să se ajungă la 30 de state membre (față de 27 în prezent) până în 2030. UE ar include Ucraina și Republica Moldova, în primul rând. Un al treilea nou stat UE ar putea fi Macedonia de Nord.

„Din motive geostrategice, suntem constrânși acum să gândim extinderea UE mai ales la Ucraina, cu consecințele pentru instituțiile, politicile și bilanțul UE”, a declarat Olivier Costa, unul dintre experții care au lucrat la raportul pregătit de Franța și Germania.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, s-a exprimat de mai multe ori pentru extinderea UE, mai ales în cazul Ucrainei.

„Avem nevoie de o Europa geopolitică, o Europa extinsă și reformată și o Europa deschisă spre viitor. (…) Este o mare oportunitate, nu doar pentru Ucraina, dar pentru toată Europa”, a declarat cancelarul Germaniei.

În ultimii ani, conceptele Europa, care se referă la continent, și Uniunea Europeană, care reprezintă o construcție economică și politică, au devenit sinonime în vocea liderilor UE. În realitate, sentimentul european depinde de bani, atât la cel mai înalt nivel, cât și pentru cetățenii de rând. Naționalismul european este departe de realitate, mai ales într-un continent divizat de un război.

Aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta o mare problemă a politicii europene, deoarece în primul rând ar descuraja statele care așteaptă acest pas de ani de zile și au fost nevoite să facă reforme dure pentru a fi primite în spațiul UE. Nu în ultimul rând, Ucraina (și eventual Moldova) sunt printre cele mai sărace state din UE, iar Germania impune un pact fiscal pe care aceste state nu-l pot respecta momentan.

Ucraina are economia distrusă, iar Moldova trăiește pe datorie. Acest lucru înseamnă că alte state membre UE ar pierde din fondurile europene și ar trebui să finanțeze noul/noile stat/e sărac/e. Vedem deja că Ucraina are probleme cu vecinii săi și o aderare a sa ar provoca un dezechilibru în regiune. Teoretic, Ucraina are 40 de milioane de cetățeni, ceea ce i-ar aduce mai multe locuri în PE și mai multe fonduri UE decât România, Slovacia și Ungaria la un loc.

UE cu mai multe viteze

Franța și Germania ar dori să modifice considerabil tratatele UE. Uniunea ar urma să aibă 4 viteze: grupul cel mai puternic (cel mai probabil Franța și Germania), UE, membrii asociați și comunitatea politică europeană. Emmanuel Macron, președintele Franței, a vorbit de mai multe ori despre o Uniune în 2 viteze: un grup puternic și ceilalți membri mai slabi.

Dar un aspect și mai important ar fi eliminarea veto-urilor statelor membre și renunțarea la unanimitate. Deciziile în Consiliul UE, cel care stabilește viitorul, ar urma să fie luate doar cu majoritate simplă.

Astfel de modificări ar schimba jocurile de putere din UE. State mici precum Ungaria sau Polonia s-ar vedea neputincioase în fața unui nucleu dur format din Franța, Germania, Olanda și sateliții lor. Potrivit raportului franco-german, statele mici ar putea primi mai multe voturi în Consiliu, dar nimic nu este clar în acest moment. De asemenea, reforma va viza limitarea numărului de europarlamentari și comisari europeni.

Cine vrea să facă reforma

Franța și Germania își asumă această reformă, dar nu au nici lideri politici cu suficientă influență, nici susținerea celorlalte state UE. Pentru a modifica tratatele UE este nevoie de unanimitate. În cazul renunțării la veto, spre exemplu, statele mici vor simți că vor pierde un avantaj și se vor opune modificărilor.

Dar UE are mai ales o lipsă de lideri europeni. Niciun lider de stat UE nu se bucură de apreciere la nivel european, iar Emmanuel Macron și Olaf Scholz au mari probleme și în statele lor. Macron este la al doilea mandat, iar după reforma pensiilor a devenit cel mai detestat președinte francez din ultimele decenii. Partidul lui Olaf Scholz este în scădere în sondaje și, foarte probabil, va pierde alegerile europarlamentare din Germania. SPD, partidul lui Scholz, a ajuns pe locul 3 în Germania, la 17%, după AfD 21% și CDU 27%.

Dar despre astfel de reforme se discută de mai mulți ani și ele apar mai ales în apropierea alegerilor europarlamentare. Propunerile acestea sunt, totodată, și un răspuns la adresa partidelor care critică actuala ordine a Uniunii Europene. Partidele suveraniste cer mai multă libertate pentru parlamentele și guvernele naționale, în timp ce apărătorii UE se îndreaptă spre o federalizare mascată.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News