Chestiunea cerealelor ucrainene care au invadat piețele locale din toată Europa de est după prăbușirea acordului privind transportul acestora prin Marea Neagră, reprezintă o problema stringentă pentru guvernele naționale din aceste zone. Surplusul de cereale dă peste cap prețurile locale, iar fermierii din zonă sunt cei mai afectați. Încă din primăvară fermieri din Bulgaria, România și Polonia au ieșit in stradă pentru a trage un semnal de alarma privind prețul cerealelor locale.
Răspunsul statelor est europene
Guvernanții au răspuns prin stoparea importurilor, însă aceasta măsură este temporara. În mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.
Această interdicţie urmează să expire pe 15 septembrie, după ce UE a prelungit-o pentru a acoperi toată perioada verii. În acest context, UE se vede prinsă între ciocan și nicovală: pe de o parte cerealele ucrainene trebuie să ajungă în statele dependente de ele, în special din Africa, pentru a evita o foamete globală cu efecte devastatoare, iar pe de altă parte oficialii de la Bruxelles se confruntă cu proteste vehemente ale statelor est europene care încearcă să își protejeze fermierii locali și producția locală.
De curând, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunţat că guvernul de la Varşovia nu va ridica interdicţia asupra importurilor de cereale ucrainene vineri, aşa cum era programat, deoarece ar fi afectaţi fermierii polonezi. „Indiferent de decizia funcţionarilor de la Bruxelles, nu ne vom deschide graniţele”, a avertizat Morawiecki.
O altă țară care nu vrea să reia importul de cereale ucrainene este Ungaria. „Ungaria va cere UE să prelungească interdicţia începând cu 16 septembrie”, a declarat Gergely Gulyas, membru al Parlamentului ungar, adăugând că Budapesta este pregătită să reimpună o interdicţie naţională de import dacă UE nu extinde măsura. Se pare că Ungaria a reușit să convingă și Slovacia să adopte o poziție similară.
Pe de altă parte, Bulgaria a decis joi să renunțe la prelungirea interdicţiei de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie, data la care expiră aceasta. Rezoluția adoptată de Parlamentul bulgar invocă „solidaritatea cu Ucraina”, au transmis guvernanții se la Sofia. Totuși, dacă prețurile interne vor fi date din nou peste cap este posibil ca aceștia să revină asupra deciziei.
România pare că se pregătește deja de pierderi. Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, în şedinţa Executivului, că îi cere ministrului Agriculturii să ne pregătim pentru decizia Comisiei Europene de mâine privind importul de cereale din Ucraina, în sensul de a avea gata un mecanism prin care, până la recolta viitoare, să compensăm pierderile agricultorilor noştri. Cu alte cuvinte, deși unele state au declarat deschis ca vor închide granițele pentru cerealele ucrainene, în timp ce altele par să se fi resemnat deja, decizia pare a fi bătută în cuie, cu repercusiunile aferente pentru fermieri.
Unica soluție fiabilă
Cum la Bruxelles discuțiile par a fi blocate în lipsa unei soluții care să împace și capra și varza, statele par a avea două opțiuni: fie se conformează, fie încearcă să forțeze o nouă prelungire a interdicției făcând front comun. Cum nici a doua variantă nu garantează ieșirea din impas, devine limpede că pe termen lung nu există decât o singură soluție realmente eficientă: o renegociere a acordului privind transferul cerealelor prin Marea Neagră.
Această soluție, deși deloc simplistă, nu doar că rezolvă problema fermierilor est europeni dar îi ajută și ucraineni să își exporte rapid cerealele către statele aflate în nevoie. Pentru aceasta însă este nevoie de in acord cu Putin și de voința politică pentru a ajunge la o înțelegere incomodă cu Moscova. Ca bonus, un astfel de acord ar putea stopa și atacurile rușilor asupra porturilor ucrainene din vecinătatea României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
