Pe 3 noiembrie 2024, Maia Sandu a câștigat un al doilea mandat în funcția de președinte al Republicii Moldova, obținând 55,33% din voturi și consolidându-și astfel poziția de lider al forțelor pro-europene. După primul mandat, în care a încercat să implementeze reforme esențiale în justiție și administrație, victoria sa actuală reprezintă un semnal clar al susținerii populare pentru continuarea parcursului european al țării. Înfrângerea contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, un exponent al viziunilor mai conservatoare și al susținătorilor apropierii de Moscova, sugerează că majoritatea cetățenilor moldoveni își doresc o direcție europeană, modernizare și reforme sistematice.
Comparație cu alegerile din 2020: un salt spre Vest
Alegerile din 2024 în Republica Moldova, câștigate de Maia Sandu împotriva lui Alexandr Stoianoglo, prezintă câteva elemente importante de comparație cu scrutinul din 2020, când Sandu a învins un alt candidat pro-rus, Igor Dodon. Această comparație scoate în evidență evoluția susținerii publice pentru direcția pro-europeană, dar și transformările de pe scena politică.
În 2020, victoria Maiei Sandu a fost o surpriză pentru mulți, fiind un semnal clar de respingere a status quo-ului reprezentat de Igor Dodon și de orientarea sa pro-rusă. Dodon, deși fost președinte și susținut de o puternică rețea de influență pro-rusă, a pierdut cu aproximativ 57% la 43%, ceea ce a arătat pentru prima dată o majoritate decisă în favoarea direcției europene. Totuși, aceasta a fost percepută mai mult ca o victorie împotriva unui lider corupt și autocrat decât ca o aprobare completă pentru o agendă pro-europeană.
În 2024, rezultatul obținut de Sandu arată că electoratul moldovean este mai convins de direcția europeană și că aceasta nu mai este doar o opțiune de moment. Susținerea pentru Sandu este mai stabilizată, reflectând o încredere crescută în capacitatea ei de a aduce schimbări reale și de a continua alinierea țării la standardele Uniunii Europene. Această victorie este un semn că Maia Sandu a reușit să transforme opțiunea europeană dintr-o alegere reactivă într-un ideal politic pentru o mare parte din populație.
Când a câștigat în 2020, Maia Sandu a preluat conducerea unei țări caracterizate de o puternică influență a oligarhilor, instituții slăbite și o justiție deseori influențată politic. Mandatul său a fost marcat de eforturi de reformă a justiției și de începerea unui proces de curățare a corupției, reforme esențiale pentru ca Republica Moldova să fie luată în considerare serios de Uniunea Europeană.
În 2024, Sandu se bucură de o situație mai favorabilă: a făcut progrese în construirea unor instituții mai independente și mai transparente. Alegătorii par să fi fost impresionați de aceste reforme, oferindu-i sprijinul pentru continuarea lor. În comparație cu situația din 2020, Sandu are acum o structură administrativă și instituțională mai bine consolidată, care îi va permite să implementeze mai eficient reformele necesare și să continue lupta împotriva corupției. Astfel, votul din 2024 reflectă și o aprobare a direcției de reformă internă, dar și a faptului că rezultatele acestora sunt tot mai vizibile.
Totodată, alegerile din 2020 au fost marcate de un vot masiv al diasporei moldovenești, în special din țările Uniunii Europene și America de Nord, unde susținerea pentru Maia Sandu a fost majoritară. În 2024, diaspora a continuat să joace un rol crucial, votul din străinătate fiind unul dintre factorii decisivi care au înclinat balanța în favoarea direcției pro-europene.
Deși și în 2020 diaspora a votat masiv pentru Sandu, în 2024 acest trend s-a consolidat. Multe persoane din diaspora și-au exprimat sprijinul printr-un vot care reflectă încrederea lor că Maia Sandu poate apropia Republica Moldova de stilul de viață și valorile europene pe care ei le cunosc din experiența directă.
Implicațiile pentru viitorul european al Republicii Moldova
Victoria Maiei Sandu în alegerile din 2024 deschide noi oportunități pentru viitorul european al Republicii Moldova. Această victorie confirmă dorința unei părți semnificative a populației de a se orienta către Europa și de a continua procesul de reforme necesare pentru a obține o apropiere reală de Uniunea Europeană. Totodată, mandatul din 2024-2028 vine cu provocări și responsabilități majore.
Unul dintre obiectivele principale ale Maiei Sandu este reforma instituțiilor statului, în special a justiției, domeniu esențial pentru respectarea standardelor UE. În acest mandat, Sandu are ocazia să accelereze reformele începute, concentrându-se pe lupta împotriva corupției, reforma administrației publice și sistemul judiciar.
Maia Sandu se va confrunta însă și cu provocări majore. Vorbim aici mai ales de dependența energetică a Republicii Moldova de Rusia, care a fost o sursă de instabilitate economică și geopolitică. Pentru a reduce vulnerabilitățile în fața presiunilor Moscovei, Sandu va trebui să prioritizeze securitatea energetică.
O soluție deja testată în acest sens ar putea fi un parteneriat puternic cu România. Moldova își poate asigura o securitate energetică sporită printr-o colaborare intensificată cu țara noastră. România a fost un partener cheie în furnizarea de energie în momentele critice, iar o infrastructură de interconectare modernizată poate ajuta Moldova să devină mai rezilientă în fața crizelor energetice.
În concluzie, victoria Maiei Sandu în alegerile din 3 noiembrie 2024 marchează un moment decisiv pentru Republica Moldova, demonstrând o continuitate a opțiunii pro-europene din țară și o consolidare a direcției de reformă. În comparație cu 2020, Sandu beneficiază de o experiență mai mare și de o echipă de guvernare mai bine închegată. Dacă va reuși să își ducă la îndeplinire promisiunile, Moldova are șanse să se apropie considerabil de UE, să își consolideze democrația și să își întărească securitatea într-o regiune marcată de instabilitate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
