Sociologul Antonio Amuza explică, la „Puterea Știrilor”, de ce generațiile tinere au lipsit masiv de la alegerile din București: campania a fost plată, mesajele moderate, iar „emoția negativă” care mobiliza altădată electoratul a dispărut aproape complet.
Campanie fără emoție, urne goale
Potrivit sociologului, tinerii nu s-au simțit provocați să participe. Nu pentru că nu ar avea opinie, ci pentru că nimeni nu le-a spus, convingător, „ai pentru ce să te enervezi” sau „ai pentru ce să lupți”.
Acesta a comparat campaniile actuale cu cele de acum 10–15 ani. În trecut, discursul era conflictual, uneori brutal: atacuri frontale, campanii negative, cu un „bau-bau” clar definit (adversarul, partidul, ideologia).
În campania pentru București, tonul a fost moderat, temele – tehnice, mesajele – „cuminți”. Într-o cercetare cu studenți, sociologul constată că maximum o treime dintre mesaje au fost percepute ca agresive sau conflictuale; restul, neutre sau plictisitoare.
De ce contează emoția negativă într-o democrație
Paradoxal, ceea ce mulți consideră toxic – emoția negativă – este în realitate un motor important al participării.
Furia față de corupție, teama de extremism, dezgustul față de abuzuri sunt emoții care transformă opinia în acțiune: „mă duc la vot ca să opresc ceva” sau „ca să sancționez pe cineva”.
Când campania se reduce la grafice, sloganuri tehnice și promisiuni abstracte, emoția dispare. Odată cu ea, dispare și motivația de a ieși din casă într-o duminică obositoare, la capătul unui an plin de alegeri.
Tinerii ca electorat „de emoție”, nu „de rutină”
Sociologul a insistat asupra unei diferențe esențiale: nucleele dure de partid merg la vot din rutină, din disciplină, din loialitate, în timp ce tinerii funcționează altfel.
Ei votează pentru că îi revoltă ceva, pentru că simt că e „momentul lor”, pentru că se identifică puternic cu un mesaj sau cu un lider.
În lipsa unui astfel de impuls emoțional, majoritatea rămâne în online, transformând votul într-un simplu subiect de meme, nu într-o acțiune concretă.
Ce urmează? Lecția pe care partidele o pot învăța sau ignora
În concluzie, dacă partidele vor continua să joace doar pe terenul mesajelor neutre, „de centru”, fără conflict real de idei, nu vor reuși să readucă tinerii la urne. Prin urmare, cine va înțelege corect mecanismul emoției va controla, în mare măsură, și participarea tinerilor la vot.
Urmărește interviul integral pe canalul nostru you tube.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
