USR continuă să facă politica în România într-un mod populist: de la proteste în Parlament, până la moțiuni simple de fațadă. Acest lucru nu este surprinzător, ținând cont că USR la origini este un partid de protest, născut în stradă în anii 2015 – 2016. Doar că USR nu și-a depășit niciodată acest statut de partid de protest. Chiar și atunci când s-a aflat pentru un interval scurt la putere, între 2020 – 2021, USR a fost ancorat în această logică a protestului.
USR, un partid pus pe scandal
Dintr-un anumit punct de vedere, atitudinea USR le poate aduce un anumit beneficiu. De pildă, USR a încercat să se cațere pe diverse evenimente sociale din ultimii ani. În 2017 a marșat pe anti-pesedism, în contextul în care PSD-ul lui Liviu Dragnea devenise unul dintre inamicii publici numărul 1 al românilor. Beneficiind de această criză, USR a obținut unul dintre cele mai bune scoruri la alegerile europarlamentare – 22,4%, iar PSD lua doar 22,5%.
Mizând pe un discurs populist și pe protest, USR a reușit să obțină și un rezultat relativ bun la alegerile parlamentare din 2020 (15,37%), chiar dacă la prezidențialele din 2019 s-a făcut de râs, nereușind să treacă nici măcar în turul al doilea. Venirea la putere în 2020 nu a schimbat însă strategia USR care a continuat să mizeze pe arma principală – scandalul. În final, acest lucru avea să ducă la ruperea coaliției cu PNL pentru că useriștii ajunseseră să conteste inclusiv atribuțiile premierului.
Ruperea coaliției a însemnat o nouă etapă pentru USR prin trecerea în opoziție. Din această postură, USR a continuat să critice puterea, fără să vină însă cu soluții reale. În final, dimensiunea ipocrită nu a mai putut fi acoperită, atunci când USR s-a întors împotriva propriilor sloganuri de tipul – „Fără penali în funcții publice”, așa cum arată cazul lui Vlad Voiculescu, care, deși este cercetat de DNA pentru abuz în serviciu și un prejudiciu de peste 1 miliard de euro, continuă să fie susținut de partid pe listele de la europarlamentare.
Neputința și populismul useriștilor este vizibil și în cazul numeroaselor moțiuni simple. Sperând să își convingă electoratul că fac treabă bună și opoziție pe măsură, USR a apelat la tactica moțiunilor simple, luând practic la țintă fiecare ministru din guvernul PSD – PNL. Între 2021 și 2024 USR a ajuns la incredibila cifră de 22 de moțiuni simple adresate membrilor guvernului PSD – PNL. În mod previzibil, nici măcar una dintre aceste moțiuni simple nu a trecut. Ultima, cea împotriva ministrului Agriculturii Daniel Barbu a fost respinsă chiar zilele acestea. USR a părut în aceste demersuri un partid care ignoră realitatea matematicii parlamentare – USR nu avea niciodată numărul de voturi necesare pentru a cere demisia unui ministru – mizând mai mult pe capacitatea de a face scandal și pe dorința de a arăta electoratului că fac opoziție puterii. În realitate, toate demersurile useriștilor au fost moarte din fașă.
Conducerea USR nu pare însă deranjată de aceste eșecuri lamentabile. În loc să își verifice proprii politicieni, useriștii continuă să facă ceea ce știu cel mai bine, în calitate de partid de protest. Strategia aceasta i-a dus în final pe cei de la USR spre pragul de 10%, pierzând constant procente în ultimii ani, lucru care demonstrează că apetitul românilor pentru scandal, în detrimentul soluțiilor concrete, este tot mai mic.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
