În anul 2009, când Mircea Geoană era liderul Partidului Social Democrat și aspira la funcția de președinte al României, ambasadorul american la București, Mark H. Gitenstein, trimitea către Washington o telegramă clasificată, dezvăluită ulterior de WikiLeaks, care avertiza cu privire la potențialele riscuri ale unei eventuale președinții Geoană.
Conform acestei telegrame, Mircea Geoană era considerat un lider care ar fi compromis grav interesele strategice ale Occidentului în favoarea Moscovei.
Gitenstein îl descria pe Geoană ca fiind „omul potrivit pentru interesele Kremlinului”, sugerând că acesta ar fi fost dispus să abandoneze proiectul european de gazoduct Nabucco în favoarea South Stream, un proiect susținut și finanțat de Rusia.
„O enigmă mai mare este abordarea lui Geoană față de Rusia. L-a criticat public pe Băsescu pentru că a adoptat o linie prea dură cu Moscova, argumentând că guvernul român nu ar trebui să permită disputelor de politică externă în anumite domenii să împiedice un dialog civil în altele”, arată ambasadorul american în telegrama trimisă la Casa Albă precizând că acesta „ca ministru de externe, Geoană a fost mereu dispus să discute cu rușii”.
Geoană dispus să lase Moldova pe mâna rușilor
Telegrama publicată de WikiLeaks arată disponibilitate lui Geoană de a fi maleabil cu rușii în privința republicii Moldova. Gitenstein transmitea administrației americane că Mircea Geoană ar fi fost favorabil unei soluții negociate care sa tină Moldova în sfera de influență rusă.
„Totuși, în timp ce președintele Băsescu a acordat o prioritate înaltă ajutorării noului guvern din Moldova pentru a rezista presiunii ruse, Geoană pare să aibă o abordare mai „echilibrată” și să considere problema Moldovei deschisă negocierilor – chiar și cu Moscova”, scrie ambasadorul în telegramă.
De asemenea, ambasadorul subliniază că Geoană ar repenta un pericol pentru securitatea energetică a SUA și Europei. În timp ce președintele de atunci, Traian Băsescu, promova activ cooperarea cu SUA și UE pentru a reduce dependența energetică a Europei de Rusia, Geoană părea să favorizeze o relație mai apropiată cu Kremlinul, susținând o inițiativă care ar fi întărit influența Rusiei asupra Europei.
O eventuală președinție Geoană reprezintă și o provocare pentru politica de securitate energetică a SUA și Europei, deoarece ar încerca aproape sigur să renunțe la susținerea lui Băsescu pentru proiectul gazoductului Nabucco în favoarea South Stream, susținut de Rusia, în care unii dintre susținătorii oligarhi ai lui Geoană au interese directe sau indirecte, se arată în telegramă.
Toate acestea, l-au făcut pe ambasador sa avertizeze Casa Albă că „dacă va câștiga, va trebui să fim atenți la cine are urechea sa – fie oficial, fie neoficial”.
Legături controversate cezvăluite de OCCRP
În prezent, un nou scandal îl vizează pe Mircea Geoană, de data aceasta legat de legăturile sale cu oameni din anturajul Kremlinului.
O investigație realizată de The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a scos la lumină conexiunile dintre Rareș Mănescu, fost primar al Sectorului 6 și fost șef de campanie al lui Geoană, și un afacerist rus, Alexei Kozlov, cunoscut susținător al lui Putin și al invaziei Ucrainei. Rareș Mănescu a fost implicat într-o afacere cu Kozlov chiar în perioada în care gestiona campania lui Geoană, ridicând serioase semne de întrebare privind influențele rusești asupra fostului lider PSD.
Mihail Hodorkovski, liderul opoziției ruse, a comentat aceste dezvăluiri, avertizând că legăturile lui Geoană cu persoane din anturajul Kremlinului ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru români. „Mircea Geoană, numărul doi din NATO, candidează la președinția României și îl critică pe Putin. Cu toate astea, partenerul de afaceri al unui consilier de-ai lui Geoană are legături directe cu Kremlinul… Este șocant că NATO nu ar lua în calcul astfel de informații atunci când numește persoane în funcții înalte”, a declarat Hodorkovski.
Mitul verificării de către NATO, demontat
Odată cu scandalul actual, a apărut și o altă problemă majoră: cine și cum a verificat activitatea lui Mircea Geoană la NATO?
Reacția oficială a Alianței Nord-Atlantice a fost că toți angajații trebuie să obțină autorizație de securitate de la autoritățile naționale.
Deci Mircea Geoană a mințit când a spus că a fost verificat de NATO. El a fost verificat de guvernul Dăncilă care l-a și angajat la Ministerul Afacerilor Externe. Pe scurt, Geoană nu a fost verificat direct de NATO, ci de autoritățile române, iar în acea perioadă, verificările au fost coordonate de o administrație despre care se știe că nu a fost tocmai un model de transparență și rigoare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
