Azilele groazei. Iohannis, prima reacție: „O rușine națională!”

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o primă reacție în dosarul azilelor groazei de la Voluntari.

„Chestiunea cu azilele groazei este una foarte complicată. E o rușine națională!

Măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. E evident că aici sunt mulți vinovați. Dar nu toți pot fi încadrați la fel. Sunt cei care i-au supus la rele tratamente pe acei oamnei. E foarte problematic. Trebuie sancționate conform legii.

Dar mai sunt și alții… Cine a știut și nu a reacționat trebuie tras la răspundere. Lucrurile vor merge mai departe, fiindcă vinovați sunt toți care au știut și nu au acționat, indifernet că vorbim de o vinovăție în exercițiul funcției – politică sau morală. Până când nu o să fie trași la răspundere, lucrurile nu o să se îndrepte”, a spus Klaus Iohannis.

Întrebat dacă trebuie să demisioneze ministrul Muncii, şeful statului a răspuns:

„Nu ştiu cine se face vinovat politic. Asta se va vedea. Eu sper foarte mult ca cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă”.

„Voi susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, la sosirea la Summitul NATO de la Vilnius că obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care ţin de noua postură de descurajare şi apărare a Alianţei. Voi susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic, a spus preşedintele. El a punctat că organizarea primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea preşedintelui Zelenski, va fi un moment de importanţă simbolică, pentru că vor avea Ucraina la masă, ca partener de dialog egal cu ceilalţi.

„Summitul care începe astăzi, la Vilnius, este nu doar unul de implementare a deciziilor adoptate anul trecut, la Madrid, ci reprezintă şi un moment al deciziilor importante şi al premierelor în postura Aliată şi în relaţia NATO cu partenerii”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la Vilnius. Şeful statului a arătat că în ceea ce priveşte obiectivele prioritare pentru România, acest Summit are mize importante, care ţin de priorităţile noastre de politică externă şi de securitate.

„Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care ţin de noua postură de descurajare şi apărare a Alianţei, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunţat la Madrid, adică o prezenţă NATO consolidată din toate punctele de vedere. Voi susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaţionale. Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianţei la două ameninţări majore: Rusia şi terorism. Urmărim, de asemenea, menţinerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat că, în ceea ce priveşte Ucraina, ”România va continua să fie un susţinător ferm al integrării în NATO. Voi susţine un angajament sporit în termeni politici şi practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de Alianţă”.

„Dorim să marcăm progrese în ceea ce priveşte aderarea Ucrainei la Alianţă construind pe baza angajamentului asumat de NATO la Bucureşti, în 2008. Am semnat, după cum probabil vă amintiţi, o declaraţie bilaterală cu Preşedintele Zelenski privind susţinerea pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, acest lucru s-a întâmplat când am avut întâlnirea de la Chişinău, pe 1 iunie”, a afirmat preşedintele. Klaus Iohannis a mai afirmat că ”organizarea primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea Preşedintelui Zelenski, va fi un moment de importanţă simbolică, pentru că vor avea Ucraina la masă, ca partener de dialog egal cu ceilalţi”.

„Pentru noi, este esenţială menţinerea unităţii aliate în luarea deciziilor pe această temă. La aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei. Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susţinerea consolidării capacităţii de apărare şi a rezilienţei Republicii Moldova”, a subliniat preşedintele României. Şeful statului a mai arătat că la Summit va puncta şi valoarea de netăgăduit a legăturii transatlantice pentru securitatea noastră, a tuturor, în special în actualul context de securitate.

„De asemenea, voi susţine adoptarea unui angajament sporit în ceea ce priveşte investiţiile în apărare, necesar pentru a consolida aşa-numitul Defence Pledge, din 2014. În încheiere, salut acordul între Suedia şi Turcia, facilitat de Secretarul General al NATO, care marchează progrese mult aşteptate în ceea ce priveşte aderarea Suediei. Sper ca acest proces să se finalizeze cât mai curând”, a spus el.

De ce a demisionat Hellvig de la conducerea SRI

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Eduard Hellvig i-a comunicat că a demisionat de la conducerea SRI din motive personale. Şeful statului a adăugat că va face o propunere la şefia Serviciului Român de Informaţii, însă acest lucru necesită un timp de pregătire.

„Evident că voi face o propunere pentru această funcţie, fiindcă SRI nu poate să rămână fără conducere civilă, dar sigur că necesită un timp de pregătire până când putem să facem următorul pas”, a afirmat Klaus Iohannis.

Întrebat de ce a demisionat Eduard Hellvig, şeful statului a răspuns:

„Din motive personale a decis să se retragă”.

„Eu am fost foarte mulţumit de colaborarea cu domnul Hellvig. Am spus-o, l-am decorat. Iar în continuare vom găsi candidatul potrivit pentru poziţie”, a completat preşedintele Iohannis.

„Este clar că trebuie găsite modalităţi pentru a completa veniturile bugetare, fără a încărca cetăţeanul”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, despre discuţiile din coaliţia de guvernare privind majorarea TVA, că este clar că trebuie găsite modalităţi pentru a completa veniturile bugetare, fără a încărca cetăţeanul. Vom vedea până la urmă care din aceste măsuri rămân în picioare, promisiunea coaliţiei a fost că nu cresc impozite şi taxe, a spus şeful statului la Vilnius.

„Cred că ştie toată lumea că e nevoie de mai mulţi bani decât avem acum la buget şi atunci anumite măsuri se impun. Am discutat aceste chestiuni, mi-au spus cei din conducerea coaliţiei cam la ce s-au gândit, unele măsuri mi se par bune, altele cred că mai trebuie puţin discutate, nu vreau să le clasific eu acum de la Vilnius însă este clar că trebuie găsite modalităţi pentru a completa veniturile bugetare, nota bene, fără a încărca cetăţeanul”, a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat că ”sunt anumite măsuri care pot fi puse în practică fără ca românul de rând să aibă impresia că vine cu bani de acasă pentru buget”.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că o creştere a TVA nu se va aplica tuturor, Iohannis a răspuns:

„Vom vedea până la urmă care din aceste măsuri rămân în picioare, promisiunea coaliţiei a fost că nu cresc impozite şi taxe”.

Summitul NATO de la Vilnius

Administraţia Prezidenţială a informat vineri că, la summit, care are loc într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei, liderii aliaţi vor evalua implementarea deciziilor adoptate la reuniunea de la Madrid din 2022, când a fost adoptat şi Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare. Un obiectiv important vizează şi sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, precum şi realizarea de progrese concrete în direcţia aderării sale la Alianţă.

„Semnificaţia deosebită a acestei reuniuni la vârf este generată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să îşi articuleze răspunsul faţă de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezenţe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forţe, echipamente şi capabilităţi. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privinţa dialogului politic”, arăta sursa citată.

Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific.

* Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, cu participarea Suediei, ca stat invitat să adere la NATO. Discuţiile se vor concentra pe agenda curentă a Alianţei, inclusiv evaluarea mediului de securitate şi apărare marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi a ameninţărilor de securitate care decurg din acţiunile ilegale ale Rusiei. Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, dar şi adaptarea şi modernizarea Alianţei în contextul de securitate actual. Liderii aliaţi vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creşterea investiţiilor în apărare.

* Miercuri, şeful statului va fi la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de stat invitat, cât şi partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum şi preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Reuniunea va aborda relaţiile NATO cu aceşti parteneri, precum şi provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.

* Tot miercuri este preconizată participarea preşedintelui Klaus Iohannis la prima reuniune a Consiliului NATO – Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO – Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis va sublinia importanţa fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.

„Preşedintele Klaus Iohannis va puncta importanţa deciziilor reuniunii aliate în ceea ce priveşte adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare. De asemenea, şeful statului va reitera susţinerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, preşedintele României va susţine reflectarea, în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, mai informa Administraţia Prezidenţială.

În seria rezultatelor la Summitul NATO se înscrie şi faptul că, în premieră, în comunicatul reuniunii, sunt apreciate eforturile Republicii Moldova pe drumul integrării europene. Şi tot în premieră, un ministru din Republica Moldova este invitat să participe la sesiunea ministerială din cadrul unui Summit al Alianţei.

În relaţia cu Ucraina, Summitul va consfinţi două rezultate-cheie, respectiv un pachet politic consistent care va ancora această ţară în procesul de aderare euroatlantică şi va contribui la integrarea sa politică în Alianţa Nord-Atlantică, respectiv un angajament aliat de menţinere a sprijinului practic consolidat pe termen lung.

Summitul de la Vilnius este primul la care Finlanda participă în calitate de membru.

Summitul va valida şi dimensiunea globală a Alianţei prin participarea liderilor Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News