După dezbateri aprinse pe care le-am avut cu mine, am decis: vreau ca Radu Hossu să fie președintele USR. Postările lui din aceste zile m-au convins.
„Sute de români mi-au scris că vor să se înscrie în USR dacă voi câștiga”. Deci, mor. N-am mai râs așa de când a scris Dan Barna „dacă eram eu președinte”.
„Puteam în această campanie să mă folosesc de actele de vitejie (cum le numesc cei care mă citesc)”. Da-da. Am văzut sute de mii de postări în care erai numit cel care face acte de vitejie. Nu mai știu unde, sau când, sau dacă doar mi s-a părut sau am visat. Ar fi mers niște printscreen-uri pentru ramoliți ca mine.
„Nu putem compara misiunea de exfil (extragere) a doi civili pe care am făcut-o alături de Misha din nordul Bakhmutului, când rușii ne bombardau cu obuze de 152mm din spate, iar din față cu bombe incendiare, cu lupta dintr-o administrație osificată, condusă până la Elena Lasconi de niște derbedei care și-au bătut joc de oameni”. Ai prins ideea? Exfil versus contencios administrativ. Exfil versus dispoziție de plată. E ontologică treaba, nu ne jucăm!
„Declarația Elenei Lasconi (Aștept duminica, să văd dacă pot să fac o majoritate în Biroul Național. Dacă nu, îmi voi da demisia) este anti-democratică. În USR nu suntem în Consiliul Local, unde un Primar cu un consiliu potrivnic este sabotat. Nimeni din USR nu-și dorește sabotarea președintelui”. Ce perlă! Nu dorim să te sabotăm, dar realitatea ultimilor 8 ani arată că facem foarte bine chiar și când nu ne dorim.
„Sunt absolut convins că aș fi un președinte mai bun pentru USR. Pot să dialoghez, să conving, să ajung la o înțelegere. Pentru că nu este despre USR, este despre România și viitorul ei”. Aici nu am zis nimic. Doar am plâns.
Și, de departe cea mai tare: „Alternativa la candidatura mea vine cu conservatorism, o lipsă de asumare asupra problemelor minorităților și o poziție indicând o acceptare a interzicerii avortului în condiții normale”. Eu am scris, la incidentul Babasha, când toți oamenii care nu consumă manele au fost acuzați de rasism, că problema minorităților nu e exploatată suficient în România. Toți globaliștii și progresiștii din lume trag tare pe arabi, trangeni, uiguri sau cialdatracți dar usereu’ ignoră de toate problemele bărbaților cu fustă, bruneți sau nu. Are dreptate Radu, trebuie făcut mai mult, Babasha să intre în manualele de muzică!
Înțelegi, acum, de ce mi-am pus toate speranțele în Radu Hossu. Eu îmi doresc ca progresiștii români să aibă un lider tip George Simion. Cineva care să se lupte de la egal la egal cu oricine nu e de acord cu el. A trecut vremea unui blând ca Dan Barna, cât și al unui agitat ca Drulă. La Usereu e nevoie de ceva dur. Ca un Simion, dar invers. Dar nu acel invers-fobic pro-rus, pentru că știm cu toții că inversul e tot normal (practic nu mai există invers). Invers în sensul de energie pozitivă, pentru că știm cu toții că orice energie anti-progresistă este negativă.
„Iar USR-PLUS și AUR, partidele cărora eu le văd un imens potențial totalitar, se vor anula reciproc. Vom avea, în sfârșit, o scenă politică în care rolurile sunt clare”. Am scris asta în 2020, după alegerile generale. Radu Hossu mă poate ajuta să rămân consecvent.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
