Pe twitter a postat ultima oară pe 3 februarie, ceva cu securitatea Europei. Pe facebook – pe 10 februarie, furios că „s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui, un demers inutil”. Iar de atunci nimic. Nici în presă n-a mai apărut. Mă îndoiesc sincer că n-a fost nimeni curios să-i afle părerile pe diverse subiecte, mai ales cele internaționale, unde noi nu știm nimic dar el știa totul. Probabil că a lăsat cu limbă de moarte prezidențială să-i fie respectat doliul politic după tragica terminare a mandatului înainte de termen.
Vă spun sincer că eu nu i l-aș fi respectat. I-aș fi zis bună dimineața, de la poartă, în fiecare zi din februarie încoace, pentru că Iohannis ne e dator niște răspunsuri. Nu cele privind anularea alegerilor, că ne-am edificat cu toții, și oricum mortul de la groapă nu-l mai poți întoarce. Celelalte. Alea importante. Cu cine vorbim la UE pe subiectul X? Ce ne datorează țara Y pentru că i-am făcut favorul Z? Ce planuri au cu noi liderii W si Ș, conform ultimelor discuții informale? Pe cine avem de partea noastră la Washington? Avem ceva de spus/mediat în Siria, Iran sau Moldova?
Din perspectiva asta, nu mi se pare corect comportamentul societății politice, civice și jurnalistice vis-a-vis de fostul președinte. În ultimul an i-am auzit/văzut pe toți discutând despre impactul prezentului, de la Iliescu la Constantinescu și Băsescu. Cum e posibil ca cel mai informat dintre ei, cel cu informațiile cele mai actualizate, să lipsească?
Aș fi înțeles tăcerea lui Iohannis doar în condițiile unei susțineri pentru Crin Antonescu, candidatul partidului din care a făcut și el parte. Să nu cumva să se translateze antipatia fostului președinte asupra candidatului. Dar nu suntem în situația asta. Cei doi nu se plac, nu văd lucrurile la fel, iar Antonescu îl troznește pe Iohannis o dată la trei zile, dacă nu mă înșel a făcut-o și ieri. Ca să nu mai zic că eu aș fi folosit chestia asta în modul diabolic. „Lumea nu mă place? Perfect, atunci aflați că-l susțin pe George Simion, chiar vă invit să-i dați cu huo”.
Nu pot să cred că din țar autoritar acum 60 de zile Iohannis a ajuns azi să nu mai reprezinte nimic. Nu e logic, oricum aș pune asta pe hârtie îmi sare calculul pe pereți. Fac un apel la toată presa să se ducă să-i ia un interviu, că altfel mă urc în mașină și mă duc la Sibiu. Mă simt ca o nevastă cu chef de ceartă, când bărbatul tace ca să evite escaladarea conflictului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
