Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va tăia investițiile din programul „Anghel Saligny”, într-o perioadă în care România traversează o criză economică. Decizia Guvernului afectează pe toată lumea: cetățenii care rămân fără proiectele promise, primarii care vor fi nevoiți să dea explicații și companiile private.
Ilie Bolojan a precizat că Guvernul nu mai are bani pentru Programul „Anghel Saligny”, deoarece tot bugetul pentru 2025 s-a consumat deja în primele 6 luni din an. Premierul a decis că vor mai primi finanțare doar proiectele de infrastructură care au un stadiu de cel puțin 80% și doar proiectele pentru apă, gaze și canalizare ajunse la un stadiu de cel puțin 40%.
„La propunerea Ministerului s-a luat această decizie – ca proiectele pe drumuri care sunt într-o proporţie de 80% deja realizate, iar la componenta de apă, canalizare şi gaz, cele care sunt într-o fază de peste 40% să fie continuate ca să putem finaliza ceva în acest an. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue”, a declarat premierul.
Doar 15% din proiecte ar putea să continue
Dacă Guvernul va impune aceste limite, atunci situația pentru primării va fi una tragică, deoarece aproximativ 85% din proiecte ar urma să piardă finanțarea.
Ministerul Dezvoltării, cel responsabil de Programul „Anghel Saligny”, a prezentat lista cu toate proiectele finanțate din acest programul și gradul de realizare la 31 martie 2025. Ministerul ar fi trebuit să prezinte lista și pentru 30 iunie 2025, dar 3 luni în plus nu schimbă foarte mult situația lucrărilor.
La 31 martie 2025, Ministerul Dezvoltării preciza că erau 4.945 de proiecte pentru infrastructură, unde sunt incluse cele pentru drumuri și apă-canalizare. Dintre acestea, 1.992 de proiecte nu aveau niciun stadiu de realizare, ceea ce înseamnă că nici măcar nu au început lucrările.
Doar 409 proiecte pentru drumuri și poduri aveau un grad de realizare de peste 80%, la 31 martie 2025.
Doar 410 de proiecte pentru apă și canalizare aveau un grad de realizare de peste 40%, la 31 martie 2025.
Și doar 50 de proiecte pentru gaze aveau un stadiu de realizare de cel puțin 40%, la 31 martie 2025.
În total, sunt 869 de proiecte care ar urma să mai primească finanțare. Această cifră poate fi ușor modificată, deoarece unele proiecte ar fi putut să avanseze din martie până în iunie, însă Ministerul Dezvoltării nu a publicat datele.
Ilie Bolojan a precizat că 35% din proiecte ar urma să continue dacă s-ar impune acele limite, dar procentul este mult mai mic în realitate. În total, sunt 5.756 de proiecte în datele prezentate de Minister și doar 869 se încadrează în noile limite impuse de Guvern pentru a mai primi finanțare, adică circa 15% din total. O mică parte din toate proiectele erau deja finalizate la sfârșit de martie, iar aproape jumătate din ele nici măcar nu au început.
Proiectele pentru gaze sunt în total 811, însă 683 dintre ele nu au niciun stadiu declarat și oricum nu ar avea cum să ajungă la 40% în doar trei luni pentru a mai continua lucrările. Unele proiecte pentru gaze au un stadiu de realizare de 10-30%, deci nu ar mai primi finanțare, însă Guvernul a decontat deja zeci de milioane de lei pentru aceste proiecte.
Un exemplu este proiectul de gaze de la Vișeu de Sus, care avea un stadiu de 11% în martie, iar Guvernul decontase 29 de milioane de lei. Orașul Călimănești, din județul Vâlcea, avea proiectul de gaze la 28%, iar Guvernul decontase 25 de milioane de lei. Viitorul acestor proieste este incert, în condițiile în care Guvernul a investit deja zeci de milioane de lei. În aceeași situație sunt cel puțin alte 20 de proiecte, iar Guvernul va pierde banii deja investiți pentru că lucrările nu vor mai continua.
Furia primarilor și consecințele pentru cetățeni
Limitele impuse de Bolojan au atras imediat furia primarilor. Dacă aceste proiecte nu vor mai continua, deși unele au fost deja începute, primarii vor trebui să dea explicații în fața cetățenilor. Pe de o parte, primarii vor atrage furia electoratului, iar pe de altă parte vor rămâne cu niște șantiere. Viitorul proiectelor rămâne incert și nimic nu garantează că în 2026 vor primi banii necesari.
Mario De Mezzo, primarul PNL din Slatina, a criticat aceste schimbări din Programul „Anghel Saligny” și a spus că este dispus la proteste împotriva Guvernului.
„(…) anumite măsuri pe care le promovează (n.r. Ilie Bolojan) sunt extrem de nocive pentru comunitățile care ne-au ales pe noi ca primari. Nu-l contest pe prim-ministrul Ilie Bolojan, ci anumite măsuri, nici măcar toate măsurile, anumite măsuri, care sunt nocive pentru ca comunități. De exemplu, dacă o lucrare finanțată din bani guvernamentali a început și constructorul a băgat picamurul într-o stradă, acea lucrare trebuie terminată, indiferent unde este ea. Dacă se adună trei primari în Piața Victoriei care să protesteze, eu voi fi al patrulea. Eu nu voi iniția un protest”, a declarat primarul PNL.
Decizia lui Ilie Bolojan va afecta și economia națională, deoarece multe companii private vor rămâne fără bani, chiar dacă au semnat contractele de construcție. Muncitorii riscă să-și piardă locurile de muncă, în acest caz, iar bugetul statului va pierde banii pe care îi recupera din TVA și plata taxelor și contribuțiilor.
Sorin Grindeanu, președintele interimar PSD, s-a opus deciziei de a tăia investițiile din Programul „Anghel Saligny” și a criticat dur decizia lui Bolojan. Chiar dacă nu e de acord cu deciziile premierului, Grindeanu precizează că PSD nu va ieși de la guvernare.
„Să spui că Programul Anghel Saligny – iniţiat în guvernarea de dreapta cu prim-ministru liberal, este un proiect ”de furat” înseamnă să insulţi mii de primari care muncesc corect şi milioane de români care aşteaptă apă, canalizare, gaze şi drumuri mai bune. Dacă unii au furat, să se ducă la puşcărie! Dar nu opreşti toată România pentru că cineva nu ar fi respectat legea. Aceasta nu este reformă, ci o greşeală administrativă! Sunt foarte clar: PSD nu iese de la guvernare!”, a scris liderul PSD.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
