Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat vineri, pentru B1 TV, că România riscă să piardă 13,7 miliarde de euro din PNRR dacă nu îndeplinește mai multe obiective de investiții. Mai mult, asta înseamnă că respectivele obiective vor rămâne fără sursă de finanțare. Boloș a mai spus că România mai are de îndeplinit 449 de ținte și jaloane din PNRR. Termenul limită e august 2026.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Talk B1”, moderată de Gabriela Mihai pe B1 TV.
„Comisia Europeană, cu prilejul vizitei care a avut loc în această săptămână, a subliniat încă o dată întârzierile pe care le avem în implementarea PNRR și că doar 14% din jaloane și ținte le avem îndeplinite, respectiv până la finalul perioadei de implementare a PNRR mai avem încă 449 de jaloane și ținte de dus la bun sfârșit, care înseamnă aproximativ 20 de miliarde de euro.
În plus, din PNRR finanțăm 113 obiective de investiții pentru care, dintr-un buget de 28 de miliarde de euro, am plătit până acum circa 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă pentru Comisia Europeană, dar și pentru noi un risc ridicat de a nu ne duce la bun sfârșit obiectivele de investiții până la termenul limită de 31 august (2026), cu risc de penalități maxime pentru neducerea la bun sfârșit a obiectivelor de investiții de 13,7 miliarde de euro”, a declarat Marcel Boloș.
Ministrul a insistat apoi că dacă România nu duce la îndeplinire aceste obiective, „riscă să piardă 13,7 miliarde de euro și, în plus, aceste obiective să rămână fără sursă de finanțare”.
Ministrul a explicat apoi ce reforme nu s-au făcut ori s-au făcut incomplet de am ajuns în această situație.
„În cererea de plată numărul 3 o vulnerabilitate ridicată, care ne costă 400 de milioane de euro e legată de Autoritatea de Monitorizare pentru Guvernanța Corporațiilor de Stat, unde numirea conducerii acestei autorități și dovedirea funcționalității sau operaționalizării ei, pentru ca să-și poată duce la bun sfârșit obiectivul de activitate, ne costă 400 de milioane de euro.
Mai avem problema pentru cererea de plată numărul 4, aceea care privește guvernanța corporativă a companiilor de stat de la Ministerul Energiei, care mai adaugă 300 de milioane de euro.
La toate se adaugă problema pensiilor speciale care, pe lângă problema deciziei pe care urmează să o adopte, fiind termenul amânat, CCR cu pensiile militare, mai avem problema impozitării pensiilor magistraților pentru care CCR a validat că nu e constituțională impozitarea cu cei 20%. Asta e o problemă suplimentară și o vulnerabilitate pe care o avem față de relația cu Comisia Europeană”, a mai explicat Marcel Boloș, pentru B1 TV.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News